ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 246/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului

Suceava sub nr. 1244/86 din 26 februarie 2007, reclamanta U.L. a solicitat, în

contradictoriu cu pârâtul O.J.C.A.S., recalcularea drepturilor salariale pentru

perioada 1999 - 2005 și acordarea diferenței nete de plată actualizată cu

indicele de inflație; înscrierea corectă în cartea de muncă a documentelor

privind modificarea funcției, salariului și celelalte operațiuni aferente

perioadei 1999 - 2005; trimiterea declarațiilor rectificate la C.J.P. pentru recalcularea punctului de pensie, urmare a recalculării salariilor, trimiterea

declarațiilor rectificative la C.J.P. pentru lunile noiembrie 2003, decembrie

2003, august 2005, septembrie

2005 și

octombrie 2005; obținerea de la C.J.P. a certificatului

privind stagiul

de cotizare și punctajul anual care să-i fie comunicat sub semnătură de

primire; să-i fie comunicat, sub semnătură de primire, un exemplar din

documentul de calcul al veniturilor salariale.

Prin sentința nr. 8125 bis din 27 aprilie 2007 Tribunalul Suceava, secția

comercială, contencios administrativ și fiscal, a declinat competența de

soluționare a cererii de înscriere în cartea de muncă a documentelor privind

modificarea funcției, salariului și altor

operațiuni aferente perioadei 1999 - 2005

formulată de reclamanta U.L.,

în contradictoriu cu pârâtul O.J.C.A.S., Judecătoriei Suceava.

Pentru

a hotărî astfel, tribunalul a reținut că, potrivit art. 8 alin. (2) din Decretul

nr. 92/1976 privind carnetul de muncă „împotriva refuzului unității de a

efectua anumite înscrisuri în carnetul de muncă se poate face plângere la

judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul unitatea în termen de 30

de zile de la comunicarea refuzului" astfel că, este competentă

judecătoria a soluționa prezenta cauză în primă Instanță.

Dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Suceava sub același număr, la data

de 22 mai 2007.

Prin

sentința nr. 2899 din 6 iulie 2007 Judecătoria Suceava a declinat competența de

soluționare a capetelor de cerere privind înscrierea în cartea de muncă a

documentelor privind modificarea funcției, salariului și altor operațiuni

aferente perioadei 1999 - 2005 formulată de reclamanta U.L., în contradictoriu

cu O.J.C.A.S., în favoarea Tribunalului Suceava, secția comercială, contencios

administrativ și fiscal.

Prin aceeași hotărâre a dispus sesizarea Curții de Apel Suceava, secția

comercială, contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea

conflictului negativ de competență ivit.

Pentru

a hotărî astfel, judecătoria a reținut că, reclamanta a solicitat în principal,

recalcularea de către tribunal, ca primă Instanță competentă în materia legii

funcționarilor publici, conform art. 91 din Legea nr. 188/1999, a drepturilor

salariale pentru perioada 1999 - 2005 și numai în situația admiterii acestui

capăt de cerere, efectuarea înscrierilor în cartea de muncă.

Odată

investit tribunalul cu cererea principală, a operat prorogarea legală de

competență și asupra capetelor de cerere accesorii, potrivit art. 17 C. proc. civ., chiar în contra normelor de competență absolută materială sau teritorială.

Dosarul

având ca obiect „conflict de competență" a fost înregistrat la Curtea de Apel Suceava la data de 18 septembrie 2007 sub același număr.

Învestită

cu soluționarea conflictului de competență ivit între Judecătoria Suceava și

Tribunalul Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal,

potrivit art. 22 alin. (2) C. proc. civ., Curtea de Apel Suceava a stabilit

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava.

Pentru

a hotărî astfel a reținut că în speță, competența materială de soluționare a

cererilor de efectuare a înscrierilor în carnetul de muncă aparține

judecătoriei, Instanță diferită ca grad de Instanța sesizată cu cererea

principală, apreciind că nu poate opera prorogarea de competență materială în

temeiul art. 17 C. proc. civ.

Împotriva

acestei sentințe a declarat recurs U.L. criticând-o pentru netemeinicie și

nelegalitate.

În

motivare a arătat că potrivit art. 2 lit. c) C. proc. civ. procesele și

cererile în materie de contencios administrativ sunt de competența tribunalului,

în cauză Tribunalul Suceava. De asemenea potrivit art. 17 C. proc. civ. cererile accesorii sunt în căderea Instanței competente să judece cererea

principală, în acest caz Tribunalul Suceava.

Analizând

motivele de recurs în raport de probele administrate în dosar, Curtea constată că

recursul este fondat având în vedere următoarele considerente:

Potrivit

dispozițiilor art. 91

1

din Legea 188/1999 republicată, cu

modificările ulterioare, „cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al

funcționarului public sunt de competența Instanței de contencios administrativ,

cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența

altor instanțe."

Pentru determinarea concretă a gradului Instanței competente să judece

fondul unui astfel de litigiu, trebuie să ne raportăm la poziția autorității

pârâte în cadrul sistemului administrației publice, aplicând dispozițiile art. 10

alin. (1) din Legea 554/2004 care stabilește că „litigiile privind actele

administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene (..)

se soluționează în fond de către tribunalele administrativ - fiscale, iar cele

privind actele administrative sau încheiate de autoritățile publice centrale (..)

se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale

curților de apel…”.

Cum

în cauză reclamanta este funcționar public, iar autoritatea pârâtă este O.J.C.A.S.

- organ de specialitate al administrației publice locale al județului Suceava,

sunt aplicabile dispozițiile art. 91

1

din Legea nr. 188/1999

raportat la cele ale art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004

modificată, potrivit cărora competența materială în soluționarea fondului

prezentei cauze revine tribunalului, iar în temeiul art. 5 C. proc. civ., competența teritorială revine Tribunalului Suceava.

Totodată,

prezenta cerere fiind accesorie la celelalte capete de cerere, potrivit

principiului de drept „accesorium sequitur principalae” competența materială de

soluționare revine Tribunalului Suceava.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

U.L. împotriva sentinței nr. 70 din 5 noiembrie 2007 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

Casează hotărârea atacată și

stabilește competența de soluționare a cererii formulată în contradictoriu cu O.J.C.A.S.,

în favoarea Tribunalului Suceava.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 ianuarie 2008.