ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2396/2007
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2396/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 1471 din
30 iunie 2006, Tribunalul Comercial Mureș a admis excepțiile privind lipsa de
interes, lipsa calității procesuale active și a inadmisibilității acțiunii, s-a
admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Municipiului Târgu
Mureș s-a admis în parte excepția prescripției dreptului la acțiune, s-a
respins excepția lipsei calității de mandatar ca fără obiect.
Pe cale de consecință, s-a
respins acțiunea în constatarea nulității absolute a contractelor de
vânzare-cumpărare de acțiuni și de imobile, precum și a constatării nulității
absolute a dreptului de proprietate formulată de reclamantul N.G.M.G. și
continuată de cesionarul drepturilor litigioase N.G.A.C. împotriva copârâților
SC K.R. SC B., SC T.I. SRL SIBIU, SC I. SA Târgu Mureș, A.V.A.S. BUCUREȘTI, SC
C. SRL BRAȘOV și PRIMĂRIA MUNICIPIULUI Târgu Mureș; s-au respins cererile
pârâtelor SC K.R. SC B., SC I. SA Târgu Mureș și SC T.I. SRL privind obligarea
reclamantului la plata de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a
declarat apel reclamantul N.G.A.C. și prin decizia nr. 100/ A din 20 noiembrie
2006, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios
administrativ și fiscal, a admis apelul, a desființat hotărârea apelată și a
dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, Tribunalul
Comercial Mureș.
Pentru a se pronunța astfel,
instanța a reținut că N.G.A.C. are calitate procesuală activă ca urmare a
încheierii contractului de cesiune de drepturi litigioase și a faptului că
antecesorii reclamantului au fost proprietarii imobilului preluat de stat.
În ceea ce privește excepția
inadmisibilității acțiunii s-a apreciat că este neîntemeiată întrucât s-au
interpretat greșit dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Cu privire la lipsa de
interes s-a reținut că reclamantul în condițiile în care a notificat în baza
Legii nr. 10/2001 unitatea deținătoare pentru restituirea în natură a
imobilului a justificat un interes în promovarea acțiunii.
În ceea ce privește excepția
prescripției dreptului la acțiune s-a reținut că a fost în mod nelegal admisă
instanța interpretând greșit dispozițiile art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001.
Împotriva acestei decizii au
declarat recurs pârâtele SC T.I. SRL, SC I. SA Târgu Mureș și SC K.R. Societate
în Comandită invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în temeiul căruia au
solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii apelate în sensul
respingerii apelului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței
pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș.
În motivarea recursului s-a
susținut, în esență, că instanța de apel a apreciat greșit că excepțiile
invocate sunt nefondate și pe cale de consecință a făcut aplicarea
dispozițiilor art. 297 C. proc. civ., întrucât intimatul-reclamant nu justifică
interesul în promovarea acțiunii în anulare a contractelor de vânzare-cumpărare
în condițiile în care nu a solicitat și anularea certificatului de atestare a
dreptului de proprietate, prin notificare nu a cerut și restituirea în natură,
terenul nu este liber fiind ocupat de hipermarket-ul „Kaufland”, iar potrivit art.
10 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 pentru construcțiile demolate și terenurile
ocupate măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.
În ceea ce privește excepția
lipsei calității procesuale active a reclamantului în formularea acțiunii și
excepția lipsei calității procesuale active a lui N.G.A.C. de declarare a
apelului s-a arătat că reclamantul nu a solicitat restituirea în natură a
imobilului în litigiu și că acesta nu face parte din categoria persoanelor
îndreptățite la restituirea în natură a imobilui.
Referitor la excepțiile
inadmisibilității și prescripției dreptului de a solicita constatarea nulității
contractelor de vânzare-cumpărare, s-a arătat că terenul solicitat la Legea nr.
10/2001 a format obiectul Legii nr. 18/1991, iar termenul de prescripție de un
an calculat de la data încheierii fiecărui contract de vânzare-cumpărare s-a
împlinit, încât în mod greșit au fost respinse aceste excepții.
Intimatul N.G.A.C. a
formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Recursul este nefondat
pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 297 alin. (1) C.
proc. civ., în cazul în care se constată că în mod greșit prima instanță a
rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului instanța de apel va
desființa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei
instanțe.
Instanța de apel constatând
că în mod greșit prima instanță a soluționat cauza fără a intra în cercetarea
fondului prin admiterea excepțiilor lipsei de interes, a lipsei calității
procesuale active, a admisibilității acțiunii și a prescripției dreptului la
acțiune a făcut corect aplicarea dispozițiilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ.
În mod întemeiat instanța de
apel a reținut că excepția lipsei calității procesuale active a lui N.G.A.C. de
a declara apelul și excepția lipsei calității procesuale active în formularea acțiunii
sunt nefondate întrucât reclamantul în calitate de moștenitor a foștilor
proprietari ai imobilului preluat de stat are calitatea de persoană îndreptățită
în sensul dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, iar fiul său N.G.A.C.
a dobândit această calitate procesuală activă în timpul derulării procesului ca
urmare a transmiterii cu titlu gratuit a drepturilor asupra imobilului în
temeiul contractului de cesiune de drepturi litigioase.
Susținerea că nu s-a
solicitat restituirea în natură a imobilului ci numai despăgubiri nu este de
natură a afecta calitatea procesuală pasivă a reclamantului, aceasta fiind o
problemă ce vizează fondul pretenției dedusă judecății.
Existența unui interes
legitim juridic, condiție esențială pentru exercitarea acțiunii -presupune ca
interesul să fie în legătură cu dreptul subiectiv civil afirmat ori cu situația
juridică legală pentru a cărei realizare calea justiției este obligatorie.
În speță, reclamantul a urmat
procedura prevăzută de Legea nr. 10/2001, valorificându-și dreptul recunoscut de
lege prin notificarea adresată primăriei, ce a fost transmisă persoanei juridice
competentă cu soluționarea cererii, respectiv SC I. SA Târgu Mureș încât
justifică un interes legitim în promovarea acțiunii.
Faptul că nu s-a solicitat
anularea certificatului de atestare a drept de proprietate, sau că terenul nu
este liber, nu este de natură a aprecia că nu s-a justificat un interes legitim
în promovarea acțiunii.
Reținând că în mod greșit
s-a admis excepția inadmisibilității acțiunii reclamantului, instanța de apel a
aplicat și interpretat corect dispozițiile Legii nr. 10/2001 întrucât terenul
în litigiu având destinația de teren aferent întreprinderii naționalizate se
încadrează în categoria de imobile descrise la art. 2 lit. a) din Legea nr. 10/2001.
Referitor la excepția
prescripției dreptului la acțiune pentru constatarea nulității absolute a
contractelor de vânzare-cumpărare se reține că dispozițiile art. 45 alin. (5)
din Legea nr. 10/2001 nu sunt incidente în speță acestea referindu-se la actele
civile încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001.
Contractele a căror nulitate
se solicită au fost încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001,
încât corect instanța de apel a apreciat că excepția invocată este
neîntemeiată.
Pentru aceste considerente
se apreciază că nu este incident motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art.
304 pct. 9 C. proc. civ.
Instanța de apel a aplicat
corect legea, reținând incidența dispozițiilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ.
și ca o consecință pentru a se cerceta fondul litigiului a admis apelul și a
desființat hotărârea atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
Așa fiind, în temeiul
dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul
ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de pârâtele SC T.I. SRL SIBIU, SC I. SA Târgu Mureș, SC K.R. Societate în
Comandită împotriva deciziei comerciale nr. 100 din 20 noiembrie 2006 a Curții
de Apel Târgu Mureș, secția comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 15 iunie 2007.