ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 66/2008

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 66/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de

față;

în baza lucrărilor din

dosar constată următoarele:

Prin sentința penală nr.

753 din 29 mai 2007, Tribunalul București,

secția I penală, a respins, ca

inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de

condamnatul C.T., împotriva sentinței penale

nr. l 123/2005, pronunțată de Tribunalul

București, secția I penală, prin care i s-a aplicat pedeapsa de 7 ani

închisoare, obligându-l totodată la 100 RON,

cheltuieli judiciare către

stat.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de fond a reținut că prin

sentința a cărei revizuire se

solicită, C.T. a fost condamnat, la o pedeapsă de 7 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2

alin. (2) din Legea nr. 143/2000,

cu aplicarea art. 74 alin. (2), art. 76 lit. a) și art. 80 C. pen.

, cu aplicarea art. 71 C.

pen., cu interzicerea drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat

inculpatului pedeapsa

complementară

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) pe o durată de

3 ani după executarea pedepsei, s-a dedus

prevenția de la 25 iunie 2004 la 15

iulie 2005.

Instanța de fond din oficiu, în baza art. 403

C. proc. pen., a

pus în discuție

admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire.

Motivele invocate de

revizuent ca și temeiuri ale cererii de revizuire reprezintă critici aduse

modalității de interpretare a materialului probator

administrat în cauză, respectiv

împrejurarea că hotărârea de condamnare a

avut la bază declarații

necorespunzătoare adevărului între care au existat și contradicții care

trebuiau interpretate de instanță în favoarea sa, tribunalul

apreciind că cererea de revizuire se poate

încadra în dispozițiile art. 394 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.

Instanța de fond a

precizat că pentru admisibilitatea acestui caz de

revizuire se cer îndeplinite

cumulativ mai multe condiții și anume: să se fi săvârșit o infracțiune de

mărturie mincinoasă de către un martor, iar mărturia

mincinoasă să fi condus la

pronunțarea unei unei hotărâri nelegale sau

netemeinice și acea mărturie

mincinoasă să se poată dovedi prin hotărâre judecătorească definitivă sau

ordonanță a procurorului prin care s-a dispus

asupra fondului.

Un alt motiv de revizuire l-a constituit,

nemulțumirea revizuentului

cu privire la

modul în care s-a desfășurat ancheta, considerând că aceasta s-a

desfășurat

în mod abuzit.

Cu privire la acest

motiv instanța de fond a considerat că acest aspect nu poate fi analizat în

calea unei cereri de revizuiri, revizuentul având la

îndemână alte pârghii legale.

Instanța de fond a constatat că nu este

îndeplinită nici una dintre

condițiile

prevăzute de lege. astfel că, a respins, ca inadmisibilă, cererea de

revizuire.

Împotriva acestei

sentințe, în termen legal, revizuentul a formulat apel

la Curtea de Apel București,

instanță care prin decizia penală nr. 310 din 21 septembrie 2007, a respins, ca

nefundat, apelul declarat de apelantul C.T.

, obligându-l pe acesta la 80

lei cheltuieli judiciare către stat din care

40 lei onorariul pentru apărătorul desemnat din

oficiu a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această decizie, instanța

de control judiciar a

reținut că cererea de

revizuire nu poate fi primită deoarece nu se încadrează

în nici unul din

cazurile limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen.

, revizuentul a invocat aspecte ce țin de netemeinicia hotărârii de

condamnare,

ce au fost analizate cu ocazia judecării cauzei pe fond și în căile ordinare de

atac, respectiv contradicțiile existente în probatoriul administrat și

omisiunea instanței de judecată de a administra anumite

probe, aspecte ce au fost cunoscute la momentul pronunțării condamnării

revizuentului.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a

declarat recurs condamnatul revizuent, solicitând admiterea acestuia, arătând

că nu a săvârșit infracțiunea pentru care a fost judecat și condamnat, că

aceasta a

avut la bază mărturia unui martor

care a făcut afirmații mincinoase. Și că nu

s-au administrat toate

probele în cauză.

Recursul declarat nu

este fondat pentru următoarele considerente:

Revizuirea unei hotărâri

se poate cere numai în cazurile și condițiile prevăzute expres și limitativ de art.

394 C. proc. pen.

Potrivit art. 394 lit. b)

C. proc. pen., se poate cere

revizuirea unei hotărâri atunci când un martor, un expert

sau un interpret a

săvârșit

infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere. Cu

privire la motivul invocat de revizuent vizând probatoriul

administrat în cauza a cărei revizuire se cere, Înalta

Curte constată că nici

acest motiv

nu se încadrează în dispozițiile art. 394 C. proc. pen.

Analizând actele și

lucrările dosarului, Curtea constată că revizuentul

nu a demonstrat în nici un fel

susținerile că martorul R.C. a făcut afirmații mincinoase, în cauză

nepronunțându-se o hotărâre judecătorească sau o ordonanță a procurorului prin

care să se constate că a fost comisă o

infracțiune în cauza a cărei revizuire se cere, așa

cum prevăd dispozițiile art.

394

alin. (1) lit. b) C. proc. pen.

În consecință

hotărârile pronunțate în cauză sunt legale și temeinice.

Față de considerentele

arătate mai sus, constatând nefondate motivele

de recurs invocate și nerezultând vreun motiv de

casare din cele prevăzute

de art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., care să poată fi luat în

considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 385

15

pct. l lit. b) din același cod,

urmează

a respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul condamnat

C.T.

Totodată, în baza art. 192

alin. (2) C. proc. pen.,

recurentul

revizuent va fi obligat la plata sumei de 140 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

40 lei, reprezentând onorariul

pentru

apărătorul din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de revizuientul C.T.

împotriva deciziei penale nr. 310 din 21

septembrie 2007 a Curții de Apel

București,

secția I penală.

Obligă recurentul revizuient la plata sumei

de 140 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 10 ianuarie 2008.