ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 66/2008

Asupra recursului de față; în baza lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin sentința penală nr. 753 din 29 mai 2007, Tribunalul București, secția I penală, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de condamnatul C.T., împotriva sentinței penale nr. l 123/2005, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, prin care i s-a aplicat pedeapsa de 7 ani închisoare, obligându-l totodată la 100 RON, cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin sentința a cărei revizuire se solicită, C.T. a fost condamnat, la o pedeapsă de 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (2), art. 76 lit. a) și art. 80 C. pen.

, cu aplicarea art. 71 C. pen., cu interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei, s-a dedus prevenția de la 25 iunie 2004 la 15 iulie 2005. Instanța de fond din oficiu, în baza art. 403 C. proc. pen., a pus în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire. Motivele invocate de revizuent ca și temeiuri ale cererii de revizuire reprezintă critici aduse modalității de interpretare a materialului probator administrat în cauză, respectiv împrejurarea că hotărârea de condamnare a avut la bază declarații necorespunzătoare adevărului între care au existat și contradicții care trebuiau interpretate de instanță în favoarea sa, tribunalul apreciind că cererea de revizuire se poate încadra în dispozițiile art. 394 alin. (1) lit. b) C. proc.

pen. Instanța de fond a precizat că pentru admisibilitatea acestui caz de revizuire se cer îndeplinite cumulativ mai multe condiții și anume: să se fi săvârșit o infracțiune de mărturie mincinoasă de către un martor, iar mărturia mincinoasă să fi condus la pronunțarea unei unei hotărâri nelegale sau netemeinice și acea mărturie mincinoasă să se poată dovedi prin hotărâre judecătorească definitivă sau ordonanță a procurorului prin care s-a dispus asupra fondului. Un alt motiv de revizuire l-a constituit, nemulțumirea revizuentului cu privire la modul în care s-a desfășurat ancheta, considerând că aceasta s-a desfășurat în mod abuzit. Cu privire la acest motiv instanța de fond a considerat că acest aspect nu poate fi analizat în calea unei cereri de revizuiri, revizuentul având la îndemână alte pârghii legale.

Instanța de fond a constatat că nu este îndeplinită nici una dintre condițiile prevăzute de lege. astfel că, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, revizuentul a formulat apel la Curtea de Apel București, instanță care prin decizia penală nr. 310 din 21 septembrie 2007, a respins, ca nefundat, apelul declarat de apelantul C.T. , obligându-l pe acesta la 80 lei cheltuieli judiciare către stat din care 40 lei onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu a fost avansat din fondul Ministerului Justiției. Pentru a pronunța această decizie, instanța de control judiciar a reținut că cererea de revizuire nu poate fi primită deoarece nu se încadrează în nici unul din cazurile limitativ prevăzute de art. 394 C. proc.

pen. , revizuentul a invocat aspecte ce țin de netemeinicia hotărârii de condamnare, ce au fost analizate cu ocazia judecării cauzei pe fond și în căile ordinare de atac, respectiv contradicțiile existente în probatoriul administrat și omisiunea instanței de judecată de a administra anumite probe, aspecte ce au fost cunoscute la momentul pronunțării condamnării revizuentului. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs condamnatul revizuent, solicitând admiterea acestuia, arătând că nu a săvârșit infracțiunea pentru care a fost judecat și condamnat, că aceasta a avut la bază mărturia unui martor care a făcut afirmații mincinoase. Și că nu s-au administrat toate probele în cauză.

Recursul declarat nu este fondat pentru următoarele considerente: Revizuirea unei hotărâri se poate cere numai în cazurile și condițiile prevăzute expres și limitativ de art. 394 C. proc. pen. Potrivit art. 394 lit. b) C. proc. pen., se poate cere revizuirea unei hotărâri atunci când un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere. Cu privire la motivul invocat de revizuent vizând probatoriul administrat în cauza a cărei revizuire se cere, Înalta Curte constată că nici acest motiv nu se încadrează în dispozițiile art. 394 C. proc. pen. Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că revizuentul nu a demonstrat în nici un fel susținerile că martorul R.C.

a făcut afirmații mincinoase, în cauză nepronunțându-se o hotărâre judecătorească sau o ordonanță a procurorului prin care să se constate că a fost comisă o infracțiune în cauza a cărei revizuire se cere, așa cum prevăd dispozițiile art. 394 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. În consecință hotărârile pronunțate în cauză sunt legale și temeinice. Față de considerentele arătate mai sus, constatând nefondate motivele de recurs invocate și nerezultând vreun motiv de casare din cele prevăzute de art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., care să poată fi luat în considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 385 15 pct. l lit. b) din același cod, urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul condamnat C.T.

Totodată, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul revizuent va fi obligat la plata sumei de 140 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul C.T. împotriva deciziei penale nr. 310 din 21 septembrie 2007 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 140 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 10 ianuarie 2008.