ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1905/2008

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 35 din 25 martie 2008, Curtea de Apel Pitești a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a sentinței penale nr. 8/ F din 18 ianuarie 2007 a aceleiași instanțe, formulată de revizuentul M.I. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., revizuentul a fost obligat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. S-a reținut că prin sentința a cărei revizuire se solicită, a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petiționarul M.I. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 134/P/2006 din 11 iulie 2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, care a fost menținută ca legală și temeinică, în baza dispozițiilor art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc.

pen. Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr. 2466 din 8 mai 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În motivarea cererii de revizuire, petiționarul a invocat dispozițiile art. 394 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., potrivit cărora revizuirea poate fi cerută când un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere. În acest sens, revizuentul consideră că membrii completului de judecată care au soluționat sentința nr. 8/ F din 18 ianuarie 2007 și decizia nr. 2466 din 8 mai 2007 au stabilit o situație de fapt eronată, ceea ce, în mod evident nu se încadrează în cazul de revizuire invocat.

Instanța de fond a constatat că cererea de revizuire este inadmisibilă întrucât hotărârile judecătorești definitive pronunțate în temeiul dispozițiilor art. 278 1 alin. (8) lit. a) și b) C. proc. pen., nu pot face obiectul căii de atac extraordinare a revizuirii. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal revizuentul M.I. solicitând admiterea, casarea hotărârii atacate, iar pe fond admiterea cererii de revizuire întrucât soluția de neîncepere a urmăririi penale este nelegală și netemeinică, făptuitorii E.M. și E.G. trebuind să fie trași la răspundere penală. Examinând recursul, potrivit dispozițiilor art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta nu este fondat pentru următoarele considerente: Cererea de revizuire poate privi numai o hotărâre judecătorească prin care s-a soluționat fondul cauzei, pronunțându-se în acest sens, achitarea, încetarea procesului penal sau condamnarea.

Printr-o hotărâre care soluționează o plângere împotriva soluției de netrimitere în judecată, potrivit dispozițiilor art. 278 1 alin. (8) lit. a) și b) C. proc. pen., instanța nu rezolvă fondul cauzei, astfel că cererea de revizuire, în aceste cazuri, este inadmisibilă. În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, prin decizia XVII din 19 martie 2007, pronunțată în interesul legii, potrivit căreia cererea de revizuire îndreptată împotriva unei hotărâri judecătorești definitive pronunțate în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a) și b) C. proc. pen., este inadmisibilă. Întrucât sentința recurată a fost pronunțată cu respectarea dispozițiilor procesul-penale, fiind legală și temeinică, Înalta Curte urmează să respingă recursul revizuentului, ca nefondat, și să dispună obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Văzând dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul revizuent M.I. împotriva sentinței penale nr. 35 din 25 martie 2008 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurentul revizuent la 160 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 28 mai 2008.