ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1306/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1306/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față.
În baza lucrărilor
din dos., constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 147/F din 14
decembrie 2009, Tribunalul Vâlcea a respins, ca neîntemeiată, cererea de
revizuire formulată de revizuentul N.V., fiul lui I. și F., aflat în
Penitenciarul C., împotriva Sentinței penale nr. 38/F din 13 aprilie 2005
pronunțată de Tribunalul Vâlcea în Dosarul nr. 331/P/2005.
Pentru a se pronunța
astfel, prima instanță a reținut, în esență, că prin rezoluția nr.
1629/III/6/2009, din 25 noiembrie 2009, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea
a înaintat instanței cererea de revizuire formulată de revizuentul N.V. privind
revizuirea Sentinței penale nr. 38/F din 13 aprilie 2005 a Tribunalului Vâlcea.
În motivarea cererii
scrise, condamnatul a arătat ca nu a lovit-o pe victima C.F., iar martorii Ț.V.
și P.M. audiați în cauză, atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața
instanței, au declarat mincinos, iar pe baza acestor declarații s-a dispus
condamnarea sa.
S-a mai reținut că,
în speță, nu s-a dovedit cu hotărâre judecătorească sau cu ordonanță a
procurorului că martorii indicați au depus mărturie mincinoasă.
Curtea de Apel
Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin Decizia
civilă nr. 13/A din 4 februarie 2010, a respins, ca nefondat, apelul declarat
de revizuentul N.V. împotriva Sentinței penale nr. 147/F din 14 decembrie 2009,
pronunțată de Tribunalul Vâlcea în Dosarul nr. 3935/90/2009.
Împotriva
sus-menționatei decizii, a declarat recurs revizuentul N.V., susținând că
martorii audiați ar fi declarat mincinos, întrucât aveau ură personală pe el și
că nu este el autorul faptei.
Recursul este
nefondat.
Analizând decizia
atacată, Curtea constată că N.V. a fost condamnat la o pedeapsă de 17 ani
închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 211 alin. (1),
alin. (2) lit. b), alin. (2
1
) lit. c) și alin. (3) C. pen., în baza
Sentinței penale nr. 38/F din 13 aprilie 2005 a Tribunalului Vâlcea, rămasă
definitivă prin Decizia civilă nr. 196/A din 15 septembrie 2005 a Curții de
Apel Pitești, nerecurată.
Potrivit
dispozițiilor art. 394 C. proc. pen., revizuirea unei hotărâri rămasă
definitivă poate fi cerută în unul din cazurile expres și limitativ prevăzute
la alin. (1) lit. a) - e) din text.
Conform prevederilor
art. 394 lit. b) C. proc. pen., "revizuirea poate fi cerută când un
martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie
mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere".
Motivul invocat de
petent se circumscrie dispozițiilor art. 394 lit. b) C. proc. pen., însă,
conform dispozițiilor. art. 395 C. proc. pen., "Situațiile care constituie
cazurile de revizuire prevăzute în art. 394 lit. b), c) și d) se dovedesc prin
hotărâre judecătorească sau prin ordonanța procurorului (...)".
Or, revizuentul, nu a
produs nici o probă în acest sens, simplele sale afirmații fără a putea conduce
automat la revizuirea hotărârii de condamnare.
Cât privește cel
de-al doilea motiv de revizuire invocat, respectiv acela că nu este el autorul
faptei, instanța constată că acesta nu se circumscrie cazurilor limitativ și
expres prevăzute de dispozițiile art. 394 C. proc. pen.
Prin solicitarea
formulată de condamnat se tinde la reexaminarea hotărârilor pronunțate în
cauză, așa încât cererea de revizuire a fost corect respinsă de instanța de
fond, care a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, menținută de instanța de
control judiciar, prin respingerea, ca nefondat, a apelului declarat.
Ca atare, conform
dispozițiilor art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul
urmează a fi respins ca nefondat, menținându-se hotărârile atacate ca fiind
legale.
Văzând și
dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de revizuentul N.V. împotriva Deciziei penale nr.
13/A din 4 februarie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru
cauze cu minori și de familie.
Obligă recurentul
revizuent la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat, din care
suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va
avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată, în
ședință publică, azi 6 aprilie 2010.