ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.10.2007

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3848/2007

HOTĂRÂRE
11.10.2007
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3848/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București, reclamanta P.B.S.N.A. în contradictoriu cu Guvernul României – C.S.R.B.I.C.R.

din România a solicitat anularea Deciziei nr. 810 din 15 mai 2006 emisă de

pârâtă și restituirea proprietății sale.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a arătat că pârâta i-a respins ca tardivă cererea de restituire

formulată, fără a lua în considerare că s-a adresat în termen legal cu cerere

însoțită de acte doveditoare.

Prin sentința civilă nr. 519

din 19 februarie 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantei și a anulat Decizia nr. 810

din 15 mai 2006 emisă de pârâtă. A repus în termen pe reclamanta P.B.S.N.A. și

a obligat pârâta să emită o nouă decizie motivată, prin care să examineze

cererea de retrocedare a imobilului solicitat.

Pentru a pronunța această

soluție, Instanța de Fond a reținut că deși cererea de retrocedare formulată de

reclamantă nu a fost adresată direct la secretariatul Comisiei de retrocedare

de către centrul eparhial, aceasta a fost formulată în termenul legal, motiv

pentru care se impune repunerea în termen a reclamantei.

Împotriva sentinței sus

menționate a declarat recurs C.S.R.B.I.C.R. din România, criticând-o ca nelegală

și netemeinică întrucât cererea de retrocedare chiar dacă a fost greșit

îndreptată, ea a fost înregistrată în termen, respectiv la 30 noiembrie 2005 la Prefectura București și la 29 decembrie 2005 la Primăria sectorului 1 București.

Se critică hotărârea

judecătorească pentru că în mod greșit prima Instanță a aplicat prevederile

legale, fără să observe faptul că procedura depunerii cererilor de retrocedare la Secretariatul tehnic al Comisiei speciale de retrocedare este expres prevăzută de lege, iar

această procedură permite comisiei să soluționeze cererile care i-au fost

înaintate direct, prin centrele eparhiale sau cele de cult.

Recursul este nefondat și va

fi respins.

Examinând actele dosarului

vis – à - vis de dispozițiile art. 304

1

Dispozițiile Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniul proprietății și justiției au acordat un termen numai

de 6 luni pentru depunerea de noi cereri de retrocedare până la data de 25

ianuarie 2006.

Din actele dosarului,

rezultă fără putință de tăgadă că reclamanta - intimată a depus această cerere la Prefectura București în 30 noiembrie 2005, și la Primăria sectorului 1 București în 29

decembrie 2005, precizându-se că obiectul cererii îl reprezintă restituirea

terenului în baza Legii nr. 247/2005.

Această cerere a fost

transmisă recurentei spre soluționare competentă, astfel încât în mod corect a

reținut Instanța de Fond că deși cererea nu a fost adresată direct Comisiei,

totuși centrul eparhial a formulat-o în termen, deoarece termenul expira la 25

ianuarie 2006, conform modificărilor aduse H.G. nr. 1164/2002 prin H.G. nr. 1094/2005.

Față de aceste considerente Înalta

Curte de Casație și Justiție apreciază că sentința atacată este legală și

temeinică, motiv pentru care conform art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul declarat de C.S.R.B.I.C.R. din România, ca nefondat.

Respinge recursul declarat

de C.S.R.B.I.C.R. din România împotriva sentinței civile nr. 519 din 19

februarie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 11 octombrie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-03-03
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1162/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 2299 din 16 septembrie 2008, Curtea de Apel București a admis cererea formulată de reclamanta L.D.M. în contradictoriu cu pârâtul
ÎCCJ 2008-06-05
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3656/2008
Deliberând asupra recursului civil de față; Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei constată următoarele: Prin contestația înregistrată sub nr. 5457/2005 pe rolul Tribunalului București, reclamatele A.V. și A.M. au contestat adresa nr.
ÎCCJ 2008-06-19
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4125/2008
în favoarea Tribunalului București, secția civilă. Prin sentința civilă nr. 1497 din 17 noiembrie 2006, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a admis acțiunea reclamantului și a obligat pârâta să se pronunțe prin decizie sau dispoziți
ÎCCJ 2007-11-20
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7837/2007
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 5 la 6 iulie 2005, reclamanții N.N. și N.S. au chemat în judecată pe pârâta Pr
ÎCCJ 2008-05-26
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3336/2008
Asupra recursului de față, constată următoarele: Adresându-se Tribunalului București, la 24 noiembrie 2004, reclamantul M.N.M. a contestat, în temeiul Legii nr. 10/2001, decizia nr. 346 din 21 septembrie 2004 emisă de A.P.P.S. prin care a f
Sursă