ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2599/2008

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 112 din 26 februarie 2008, pronunțată în dosarul nr. 7475/2007 al Tribunalului Iași, s-a dispus condamnarea inculpatului Ț.V., la o pedeapsă de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 174 C. pen. Pe perioada prevăzută de art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. A fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive începând cu 8 august 2007 până la zi.

Inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile către partea civilă U.C., partea civilă Spitalul Clinic de Urgență Sfânta Treime Iași și părții civile Serviciul de Ambulanță Iași. Totodată, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt: În ziua de 6 august 2007, inculpatul Ț.V., fiind sub influența băuturilor a mers la locuința socrilor din satul Chișcăreni, județul Iași unde se afla soția sa, martora Ț.P. împreună cu unul dintre copii, care erau plecați de acasă din cauza scandalurilor făcute de inculpat. Pătrunzând în curte, inculpatul a început să le lovească pe soția sa și pe martora U.A.

În apărarea acesteia din urmă a intervenit victima U.N., pe care inculpatul a luat-o cu brațele de picioare și a aruncat-o peste cap. Victima a fost transportată la spital unde a suferit o intervenție chirurgicală pentru înlăturarea hematomului subdural emisferic stâng, dar a doua zi a decedat. Din raportul de necropsie întocmit în cauză rezultă că moartea victimei U.N. a fost violentă și s-a datorat comei cerebrale traumatice consecința hematomului subdural, contuziei și dilacerării cerebrale, hematomului și contuziei intrapontine în cadrul unui politraumatism cu traumatism cranio-cerebral, cu fracturi de boltă și bază craniene, traumatism toracic (multiple fracturi costale, contuzie pulmonară) și traumatism abdominal.

De asemenea, se arată că aspectul și topologia leziunilor pledează pentru producerea lor prin lovire cu corp contondent în regiunea fronto-temporo-parietală stângă a craniului, urmată de cădere cu impact pe un plan dur, pe partea dreaptă a capului și trunchiului și că între leziunile cerebrale și deces există raport de cauzalitate directă. Împotriva acestei sentințe au declarat apel partea civilă U.C., Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și inculpatul Ț.V. Primii doi apelanți au criticat greșita schimbare a încadrării juridice, iar inculpatul a solicitat reindividualizarea pedepsei. Prin decizia penală nr. 82 din 1 iulie 2008, pronunțată în dosarul nr. 7475/99/2007 al Curții de Apel Iași, secția penală, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, partea civilă U.C.

și inculpatul Ț.V. împotriva sentinței penale nr. 112 din 26 februarie 2008 a Tribunalului Iași, care a fost desființată în parte cu privire la latura penală și în rejudecare: În baza dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptei din infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 C. pen., în infracțiunea de omor prevăzută de art. 174 C. pen. S-au reținut în favoarea inculpatului dispozițiile art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. a) C. pen., acesta fiind condamnat, la o pedeapsă de 5 ani închisoare, în baza art. 174 C. pen. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate. S-a dedus din pedeapsa aplicată timpul arestării preventive de la 26 februarie 2008 la zi și a fost menținută starea de arest a inculpatului.

Împotriva acestei din urmă hotărâri au formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, criticând greșita individualizare a pedepsei și partea civilă U.C., care însă nu l-a motivat. Înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate cât și din oficiu cauza, potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., combinat cu art. 385 6 alin. (l) și art. 385 7 alin. (l) C. proc. pen., constată că recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași este fondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ce privește comportarea făptuitorului.

Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte penale similare. Operațiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege. În prezenta cauză, Înalta Curte constată că instanța de apel nu a avut în vedere împrejurările concrete ale comiterii faptei și au apreciat greșit conduita inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunii cât și atitudinea acestuia după uciderea socrului său, reținând în mod cu totul nejustificat în favoarea lui circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen.

Faptul că inculpatul nu are antecedente penale nu atrage de la sine reținerea circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen., în condițiile în care, foarte des inculpatul își agresa soția, aceasta fiind nevoită să se refugieze la locuința părinților, iar chiar înainte de comiterea infracțiunii de omor, inculpatul a agresat-o pe soție și pe soacra sa care intervenise în apărarea acesteia. Mai mult decât atât, gravitatea faptei săvârșite precum și urmările acesteia, îl exclud pe inculpat de la reținerea în favoarea sa a circumstanței atenuante sus-arătate. Nici circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen., nu se justifică, atâta vreme cât inculpatul a recunoscut parțial săvârșirea faptei pe care a comis-o, în prezența mai multor martori.

Așa fiind, Înalta Curte urmează să înlăture circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen., reținute în favoarea inculpatului. Partea civilă U.C. nu și-a motivat recursul, Înalta Curte urmând a-l respinge ca nefondat. Având în vedere cele care preced, Înalta Curte, în temeiul art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și art. 385 15 alin. (1) pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă U.C. și va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași. Va casa decizia penală nr. 82 din 1 iulie 2008 a Curții de Apel Iași, numai cu privire la individualizarea pedepsei. Rejudecând, va înlătura dispozițiile art. 74 lit. a) și c) C. pen.

și art. 76 lit. a) C. pen. În baza art. 174 alin. (l) C. pen., inculpatul Ț.V. va fi condamnat la o pedeapsă de 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârii atacate. În conformitate cu dispozițiile art. 385 17 alin. (4) raportat la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului detenția preventivă de la 8 august 2007 până la 27 august 2008. Potrivit dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta parte civilă va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași împotriva deciziei penale nr. 82 din 1 iulie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală, privind pe inculpatul Ț.V. Casează decizia atacată numai cu privire la individualizarea pedepsei. Rejudecând, înlătură dispozițiile art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. a) C. pen. În baza art. 174 alin. (l) C. pen., condamnă inculpatul Ț.V. la 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, detenția preventivă de la 8 august 2007 la 27 august 2008. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă U.C.

împotriva aceleiași decizii. Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei, se va plăti din fonul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 august 2008.