ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2599/2008

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor de la dosar, constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 112 din 26 februarie

2008, pronunțată în dosarul nr. 7475/2007 al Tribunalului Iași, s-a dispus

condamnarea inculpatului Ț.V., la o pedeapsă de 6 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută

de art. 183 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea

prevăzută de art. 174 C. pen.

Pe perioada prevăzută de art. 71 C. pen., au

fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.

pen.

A fost menținută starea de arest a

inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive

începând cu 8 august 2007 până la zi.

Inculpatul a fost obligat la plata

despăgubirilor civile către partea civilă U.C., partea civilă Spitalul Clinic

de Urgență Sfânta Treime Iași și părții civile Serviciul de Ambulanță Iași.

Totodată, inculpatul a fost obligat la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a

reținut următoarea situație de fapt:

În ziua de 6 august 2007, inculpatul Ț.V.,

fiind sub influența băuturilor a mers la locuința socrilor din satul Chișcăreni,

județul Iași unde se afla soția sa, martora Ț.P. împreună cu unul dintre copii,

care erau plecați de acasă din cauza scandalurilor făcute de inculpat.

Pătrunzând în curte, inculpatul a început să

le lovească pe soția sa și pe martora U.A. În apărarea acesteia din urmă a

intervenit victima U.N., pe care inculpatul a luat-o cu brațele de picioare și

a aruncat-o peste cap.

Victima a fost transportată la spital unde a

suferit o intervenție chirurgicală pentru înlăturarea hematomului subdural

emisferic stâng, dar a doua zi a decedat.

Din raportul de necropsie întocmit în cauză

rezultă că moartea victimei U.N. a fost violentă și s-a datorat comei cerebrale

traumatice consecința hematomului subdural, contuziei și dilacerării cerebrale,

hematomului și contuziei intrapontine în cadrul unui politraumatism cu

traumatism cranio-cerebral, cu fracturi de boltă și bază craniene, traumatism

toracic (multiple fracturi costale, contuzie pulmonară) și traumatism

abdominal.

De asemenea, se arată că aspectul și

topologia leziunilor pledează pentru producerea lor prin lovire cu corp

contondent în regiunea fronto-temporo-parietală stângă a craniului, urmată de cădere

cu impact pe un plan dur, pe partea dreaptă a capului și trunchiului și că

între leziunile cerebrale și deces există raport de cauzalitate directă.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel

partea civilă U.C., Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și inculpatul Ț.V.

Primii doi apelanți au criticat greșita

schimbare a încadrării juridice, iar inculpatul a solicitat reindividualizarea

pedepsei.

Prin decizia penală nr. 82 din 1 iulie 2008,

pronunțată în dosarul nr. 7475/99/2007 al Curții de Apel Iași, secția penală,

au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași,

partea civilă U.C. și inculpatul Ț.V. împotriva sentinței penale nr. 112 din 26

februarie 2008 a Tribunalului Iași, care a fost desființată în parte cu privire

la latura penală și în rejudecare:

În baza dispozițiilor art. 334 C. proc. pen.,

a fost schimbată încadrarea juridică a faptei din infracțiunea de loviri sau

vătămări cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 C. pen., în infracțiunea de

omor prevăzută de art. 174 C. pen.

S-au reținut în favoarea inculpatului

dispozițiile art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. a) C. pen., acesta

fiind condamnat, la o pedeapsă de 5 ani închisoare, în baza art. 174 C. pen.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale

sentinței apelate.

S-a dedus din pedeapsa aplicată timpul

arestării preventive de la 26 februarie 2008 la zi și a fost menținută starea

de arest a inculpatului.

Împotriva acestei din urmă hotărâri au

formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, criticând greșita

individualizare a pedepsei și partea civilă U.C., care însă nu l-a motivat.

Înalta Curte, examinând motivele de recurs

invocate cât și din oficiu cauza, potrivit art. 385

9

alin. (3) C.

proc. pen., combinat cu art. 385

6

alin. (l) și art. 385

7

alin.

(l) C. proc. pen., constată că recursul declarat de Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Iași este fondat pentru considerentele ce vor fi arătate în

continuare.

Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe

lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând

dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală

săvârșită, cât și în ce privește comportarea făptuitorului.

Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de

executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se

convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a

săvârșirii unor fapte penale similare.

Operațiunea de individualizare a pedepsei

este un proces obiectiv de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei

și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute

de lege.

În prezenta cauză, Înalta Curte constată că

instanța de apel nu a avut în vedere împrejurările concrete ale comiterii

faptei și au apreciat greșit conduita inculpatului înainte de săvârșirea

infracțiunii cât și atitudinea acestuia după uciderea socrului său, reținând în

mod cu totul nejustificat în favoarea lui circumstanțele atenuante prevăzute de

art. 74 lit. a) și c) C. pen.

Faptul că inculpatul nu are antecedente

penale nu atrage de la sine reținerea circumstanței atenuante prevăzută de art.

74 lit. a) C. pen., în condițiile în care, foarte des inculpatul își agresa

soția, aceasta fiind nevoită să se refugieze la locuința părinților, iar chiar

înainte de comiterea infracțiunii de omor, inculpatul a agresat-o pe soție și

pe soacra sa care intervenise în apărarea acesteia.

Mai mult decât atât, gravitatea faptei

săvârșite precum și urmările acesteia, îl exclud pe inculpat de la reținerea în

favoarea sa a circumstanței atenuante sus-arătate.

Nici circumstanța atenuantă prevăzută de art.

74 lit. c) C. pen., nu se justifică, atâta vreme cât inculpatul a recunoscut

parțial săvârșirea faptei pe care a comis-o, în prezența mai multor martori.

Așa fiind, Înalta Curte urmează să înlăture

circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen., reținute

în favoarea inculpatului.

Partea civilă U.C. nu și-a motivat recursul, Înalta

Curte urmând a-l respinge ca nefondat.

Având în vedere cele care preced, Înalta

Curte, în temeiul art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

și art. 385

15

alin. (1) pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va respinge,

ca nefondat, recursul declarat de partea civilă U.C. și va admite recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași.

Va casa decizia penală nr. 82 din 1 iulie

2008 a Curții de Apel Iași, numai cu privire la individualizarea pedepsei.

Rejudecând, va înlătura dispozițiile art. 74 lit.

a) și c) C. pen. și art. 76 lit. a) C. pen.

În baza art. 174 alin. (l) C. pen.,

inculpatul Ț.V. va fi condamnat la o pedeapsă de 10 ani închisoare și 3 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale

hotărârii atacate.

În conformitate cu dispozițiile art. 385

17

alin. (4) raportat la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din

pedeapsa aplicată inculpatului detenția preventivă de la 8 august 2007 până la

27 august 2008.

Potrivit dispozițiilor art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., recurenta parte civilă va fi obligată la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Iași împotriva deciziei penale nr. 82 din 1 iulie  2008, pronunțată

de Curtea de Apel Iași, secția penală, privind pe inculpatul Ț.V.

Casează decizia atacată numai cu privire la

individualizarea pedepsei.

Rejudecând, înlătură dispozițiile art. 74 lit.

a) și c) C. pen. și art. 76 lit. a) C. pen.

În baza art. 174 alin. (l) C. pen., condamnă

inculpatul Ț.V. la 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii

atacate.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului,

detenția preventivă de la 8 august 2007 la 27 august 2008.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

partea civilă U.C. împotriva aceleiași decizii.

Obligă recurenta parte civilă la plata sumei

de 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu,

în sumă de 100 lei, se va plăti din fonul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27 august

2008.