ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1355/2008

Asupra recursului de față, Examinând actele dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 411 din 18 iunie 2007, pronunțată în dosarul nr. 20767/99/2006, Tribunalul Iași, secția penală, a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei în art. 183 C. pen., cerere formulată de inculpatul M.V., prin apărător. În baza art. 174 alin. (l) – art. 175 lit. i) – art. 176 alin. (l) lit. e) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.V. la pedeapsa de 18 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. S-au aplicat prevederile art. 71 și 64 lit. a), b) și c) C. pen. În baza art. 350 alin. (l) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen., s-a computat reținerea și arestarea preventivă începând de la 11 septembrie 2006 la 18 iunie 2007. Inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile în sumă de 6000 lei către părțile civile C.C.

și N.O.I. și la câte 25000 lei, daune morale pentru fiecare dintre cele două părți civile, precum și la 15000 lei cheltuieli judiciare. S-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 10.4000 cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În esență, instanța a reținut că, în noaptea de 9 septembrie 2006, în loc public, inculpatul a aplicat multiple lovituri cu pumnii și cu picioarele victimei C.l.C., concubina sa, gravidă în luna a Ii-a de evoluție a sarcinii, provocând decesul acesteia. Inculpatul a recunoscut și regretat fapta. Fapta inculpatului a fost încadrată în infracțiunea de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 – art. 176 lit. e) C. pen., întrucât omorul a fost săvârșit asupra unei femei gravide.

Prin decizia penală nr. 3 din 10 ianuarie 2008, Curtea de Apel Iași, secția penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul M.V. A computat detenția de la 11 septembrie 2006 la 10 ianuarie 2008 și a menținut starea de arest a inculpatului. Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpatul invocând cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 17 și pct. 14 C. proc. pen. și solicitând schimbarea încadrării juridice a faptei în art. 183 C. pen. și reducerea pedepsei. Înalta Curte, examinând cauza sub aspectele invocate, constată că recursul este nefondat, pentru motivele ce urmează: Referitor la greșita încadrare juridică a faptei, caz de casare prevăzut de art. 385 pct. 17 C. proc.

pen., Înalta Curte consideră că nu este incident în cauză acest caz de recurs, deoarece atât sub aspectul laturii obiective, uciderea unei femei gravide, cât și sub cel al laturii subiective, al intenției criminale (indirecte) a inculpatului, încadrarea juridică este corectă. Astfel, chiar dacă inculpatul nu a urmărit moartea victimei, el a acceptat- o, multiplele lovituri cu pumnii și picioarele determinând căderile repetate ale victimei (gravide) iar, în final, decesul acesteia. Sub aspectul cazului prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. , Înalta Curte constată că nici acest caz de casare nu este incident în cauză, deoarece instanțele au avut în vedere prevederile art. 72 C. pen., referitoare la criteriile generale de individualizare a pedepsei.

Astfel, instanțele au avut în vedere atât gravitatea faptei săvârșite (omor deosebit de grav care a avut ca rezultat nu numai decesul victimei dar și curmarea unei vieți în formare) cât și persoana inculpatului (infractor violent), pedeapsa de 18 ani închisoare fiind corespunzătoare acestor criterii. Înalta Curte apreciază că pedeapsa aplicată este bine individualizată în raport cu prevederile art. 72 C. pen., neimpunându-se reducerea pedepsei. Pentru aceste motive, recursul declarat de inculpat va fi respins, ca nefondat. Conform art. 88 C. pen., se va scade din pedeapsă timpul reținerii și al arestării preventive începând de la 11 septembrie 2006, la zi. Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 300 lei, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat M.V. împotriva Deciziei penale nr. 3 din 10 ianuarie 2008 a Curții de Apel Iași, secția penală. Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, durata reținerii și a arestării preventive de la 11 septembrie 2006 la 11 aprilie 2008. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 11 aprilie 2008.