ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1355/2008
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1355/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 411 din 18 iunie 2007, pronunțată în dosarul nr.
20767/99/2006, Tribunalul Iași, secția penală, a respins cererea de schimbare a
încadrării juridice a faptei în art. 183 C. pen., cerere formulată de
inculpatul M.V., prin apărător.
În baza art. 174 alin. (l) – art. 175 lit. i) – art. 176 alin. (l) lit.
e) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.V. la pedeapsa de 18 ani închisoare și
8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. S-au
aplicat prevederile art. 71 și 64 lit. a), b) și c) C. pen.
În baza art. 350 alin. (l) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest
a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen., s-a computat reținerea și
arestarea preventivă începând de la 11 septembrie 2006 la 18 iunie 2007.
Inculpatul a fost obligat la plata
despăgubirilor civile în sumă de 6000
lei către părțile
civile C.C. și N.O.I. și la câte 25000 lei, daune morale pentru fiecare dintre
cele două părți civile, precum și la 15000 lei cheltuieli judiciare. S-a dispus
obligarea inculpatului la plata sumei de 10.4000 cu titlu de cheltuieli
judiciare către stat.
În esență, instanța a reținut că, în
noaptea de 9 septembrie 2006, în
loc public, inculpatul a aplicat multiple lovituri cu pumnii și cu
picioarele
victimei C.l.C., concubina sa, gravidă în luna
a Ii-a de evoluție a sarcinii, provocând decesul acesteia.
Inculpatul a recunoscut și regretat
fapta.
Fapta inculpatului a fost încadrată în infracțiunea de omor deosebit de
grav, prevăzută de art. 174 – art. 176 lit. e) C. pen., întrucât omorul a fost
săvârșit asupra unei femei gravide.
Prin decizia penală nr. 3 din 10 ianuarie 2008, Curtea de Apel Iași, secția
penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul M.V. A
computat detenția de la 11 septembrie 2006 la 10
ianuarie 2008 și a menținut starea de
arest a inculpatului.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpatul invocând
cazurile
de casare prevăzute de art. 385
9
pct. 17 și pct. 14 C. proc. pen. și
solicitând
schimbarea încadrării juridice a faptei în art. 183 C. pen. și
reducerea
pedepsei.
Înalta Curte, examinând cauza sub aspectele invocate, constată că
recursul este nefondat, pentru motivele ce urmează:
Referitor la greșita încadrare juridică a
faptei, caz de casare prevăzut de art. 385 pct. 17 C. proc. pen., Înalta Curte
consideră că nu este
incident în cauză acest caz de
recurs, deoarece atât sub aspectul laturii obiective, uciderea unei femei
gravide, cât și sub cel al laturii subiective, al intenției criminale
(indirecte) a inculpatului, încadrarea juridică este corectă.
Astfel, chiar dacă inculpatul nu a urmărit moartea victimei, el a
acceptat-
o, multiplele lovituri cu pumnii
și picioarele determinând căderile repetate ale
victimei (gravide) iar,
în final, decesul acesteia.
Sub aspectul cazului prevăzut de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen.
, Înalta
Curte constată că nici acest caz de casare nu este incident în cauză,
deoarece instanțele au avut în vedere prevederile art. 72 C. pen.,
referitoare la criteriile generale de individualizare a pedepsei.
Astfel, instanțele au avut în vedere atât gravitatea faptei săvârșite
(omor deosebit de grav care a avut ca rezultat nu numai decesul victimei dar și
curmarea unei vieți în formare) cât și persoana inculpatului (infractor
violent), pedeapsa de 18 ani închisoare fiind corespunzătoare acestor criterii.
Înalta Curte apreciază că pedeapsa aplicată este bine individualizată
în raport cu prevederile art. 72 C. pen., neimpunându-se reducerea pedepsei.
Pentru aceste motive, recursul declarat de inculpat va fi respins, ca
nefondat.
Conform art. 88 C. pen., se va scade din pedeapsă timpul reținerii și
al arestării preventive începând de la 11 septembrie 2006, la zi.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul
inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor
judiciare către stat în sumă de 300 lei,
din care suma de 100 lei,
reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I
D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat M.V. împotriva
Deciziei penale nr. 3 din 10 ianuarie 2008 a Curții de Apel Iași, secția
penală.
Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, durata reținerii și
a arestării preventive de la 11 septembrie 2006 la 11 aprilie 2008.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de
cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând
onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 aprilie 2008.