ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2551/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 221 din 16

februarie 2005 Tribunalul Mureș a admis în parte acțiunea promovată de S.S.

prin avocat N.M. în contradictoriu cu Primăria municipiului Târgu Mureș,

Prefectura județului Mureș și Ministerul Finanțelor Publice și a dispus

modificarea și completarea deciziei nr. 45 din 22 ianuarie 2004 a primarului

municipiului Târgu Mureș în sensul că:

- la art. 1 din decizie se adaugă la

restituirea în natură și suprafața de teren 293/945 mp aferentă celor două

spații comerciale restituite în natură.

- la art. 2 se stabilesc măsurile

reparatorii prin echivalent la 2.342.000.000 lei pentru cele 4 apartamente

vândute în baza Legii nr. 112/1995 plus 324.000.000 lei reprezentând

contravaloarea a 293/945 mp teren aferent acestor apartamente conform

expertizei dispuse și efectuate în cauză.

Curtea de Apel Târgu Mureș, secția

civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie, prin decizia

nr. 126/A din 19 mai 2006 a admis apelul declarat de reclamanta S.S. prin

avocat N.M. împotriva sentinței civile nr. 221 din 16 februarie 2005 a

Tribunalului Mureș și a schimbat sentința atacată în sensul că:

A dispus modificarea deciziei nr. 45

din 22 ianuarie 2004 a Primarului municipiului Târgu Mureș după cum urmează:

- la art. 2 se stabilește dreptul

reclamantei la măsuri reparatorii prin echivalent la 506.348 RON reprezentând

contravaloarea celor 4 apartamente vândute, a brutăriei și a terenului aferent

acestora în suprafață de 645 mp, conform expertizei efectuate de K.N.

Înlătură din hotărârea atacată

dispoziția privind restituirea în natură și a suprafeței de teren de 293/945 mp

aferentă celor două spații comerciale.

Menține restul dispozițiilor.

Respinge ca nefondat apelul declarat

de pârâta D.G.F.P. Mureș în nume propriu și în numele Ministerului Finanțelor

Publice împotriva aceleiași sentințe.

Instanța de apel a reținut că prin

dispoziția nr. 45 din 22 ianuarie 2004 primarul municipiului Târgu Mureș a

admis cererea de restituire în natură a celor două spații comerciale situate în

Târgu Mureș, aferente imobilului compus potrivit copiei fidele 800 II Târgu

Mureș din casă din cărămidă acoperită cu tablă, alcătuită din 4 prăvălii, 7

camere, 2 bucătării, 2 cămări, imobil naționalizat în baza Decretului nr.

92/1950 de la văduva lui I.S. În prezent imobilul este compus din două spații

comerciale închiriate la SC D. SRL și SC A. SRL, și patru apartamente cu

destinație de locuință.

Prin aceeași dispoziție s-a respins

cererea de restituire în natură a celor patru apartamente înstrăinate în baza

Legii nr. 112/1995 pentru care s-a decis înaintarea dispoziției către

Prefectura județului Mureș pentru stabilirea despăgubirilor bănești cuvenite,

conform art. 36 din Legea nr. 10/2001.

Ulterior prin dispoziția nr. 1827

din 8 aprilie 2004 primarul municipiului Târgu Mureș a completat dispozitivul

dispoziției nr. 45 din 22 ianuarie 2004 în sensul că a admis cererea de

restituire în natură formulată de persoana îndreptățită S.S. și pentru terenul

aferent spațiilor comerciale restituite în suprafață de 300 mp, cu instituirea

unui drept de folosință special în favoarea acesteia.

Pe cale de consecință măsura dispusă

în acest sens prin sentința apelată a rămas fără obiect și urma a fi

înlăturată.

În ceea ce privește măsurile reparatorii prin

echivalent vizând cele patru apartamente cu destinația de locuință înstrăinate

în baza Legii nr. 112/1995 și pentru a se asigura o reparație materială

integrală, justă și actuală apărea necesară reactualizarea valorii

apartamentelor și a terenului aferent, precum și a brutăriei aflate în

proprietatea SC M. SA conform C.F. nr. 10317 Târgu Mureș și pentru care, de

asemenea nu se putea dispune restituirea în natură, dar care, fusese solicitată

de reclamantă, sens, în care s-au reținut valorile calculate în acest sens prin

expertiza ing. K.N. respectiv 506.348 RON.

În ceea ce privește excepția

invocată de Ministerul Finanțelor Publice prin motivele de apel vizând lipsa

calității procesuale pasive, s-a apreciat că legitimarea procesuală a

apelantului rezultă din prevederile art. 37 și art. 38 din Legea nr. 10/2001

potrivit cărora ofertele de acordare a despăgubirilor bănești se vor transmite

Ministerului Finanțelor Publice, iar pentru evaluarea despăgubirilor bănești

din comisia interministerială face parte și reprezentantul Ministerului Finanțelor

Publice.

În contra menționatei decizii a

declarat recurs D.G.F.P. Mureș, în nume propriu și în numele Ministerului

Finanțelor Publice invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ. și susținând în esență că greșit a respins excepția lipsei calității

sale procesuale pasive întrucât Ministerul Finanțelor Publice are calitatea

procesuală pasivă doar în situațiile prevăzute de art. 26 alin. (3) și

respectiv art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, situații ce însă nu erau

incidente în speță.

De asemenea, s-a invocat faptul că

potrivit art. 36 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 pentru despăgubirile

solicitate reclamanta trebuia să se adreseze prefecturii în a cărei rază se

afla imobilul preluat abuziv, sens în care Primăria municipiului Târgu Mureș a

și procedat prin dispoziția contestată, astfel că art. 1 al acestei dispoziții

trebuia menținut.

Recursul este fondat pentru motivele

ce succed.

Așa cum s-a învederat și în motivele

de recurs potrivit art. 26 alin. (3) și respectiv art. 31 alin. (4) din Legea

nr. 10/2001 în redactarea de la data emiterii dispoziției contestate, și a

sentinței tribunalului, respectiv art. 28 alin. (3) Ministerul Finanțelor

Publice avea calitate procesuală pasivă în două situații strict și limitativ

reglementate prin lege și anume atunci când unitatea deținătoare nu a fost

identificată și respectiv atunci când persoana îndreptățită a optat pentru

titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare.

După intrarea în vigoare a Legii nr.

247 din 14 iunie 2005 publicată în M.Of. nr. 653 din 22 iulie 2005 privind

reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri

adiacente, odată cu republicarea Legii nr. 10/2001, art. 26 alin. (3) a devenit

art. 28 alin. (3) iar art. 31 a căpătat un alt conținut, ambele texte fiind

incluse la cap. III Procedură de restituire.

Pe de altă parte conform art. 10

alin. (10), și respectiv art. 20 alin. (2), art. 11 alin. (8) din Legea nr.

10/2001 republicată, măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în

compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea

învestită cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite sau

despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire

și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv.

Aceste din urmă prevederi legale

erau în vigoare la data soluționării apelului.

Din cele expuse rezultă că atât

pentru măsurile reparatorii în echivalent stabilite de instanța de fond cât și

pentru cele acordate în apel Ministerul Finanțelor Publice nu avea calitatea

procesuală pasivă întrucât nu se regăseau situațiile strict și limitativ

reglementate de art. 26 alin. (3) și respectiv art. 31 alin. (4) din Legea nr.

10/2001, respectiv art. 28 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 republicată și prin

urmare acesta nu avea legitimare procesuală în cauză.

Astfel fiind, recursul este

întemeiat și urmează a fi admis, a casa în parte decizia atacată în sensul că

admite apelul declarat de D.G.F.P. Mureș în nume propriu și în numele

Ministerului Finanțelor Publice împotriva sentinței tribunalului și în fond

respinge acțiunea reclamantei față de această pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de D.G.F.P.

Mureș în nume propriu și în numele Ministerului Finanțelor Publice, în calitate

de reprezentant al Statului Român împotriva deciziei nr. 126/A din 19 mai 2006

a Curții de Apel Târgu Mureș, secția civilă, de muncă și asigurări sociale,

pentru minori și familie, pe care o casează în parte, în sensul că admite

apelul declarat de aceeași pârâtă împotriva sentinței civile nr. 221 din 16

februarie 2005 a Tribunalului Mureș și respinge acțiunea reclamantei S.S. față

de această pârâtă.

Menține celelalte dispoziții ale

deciziei atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 21 martie 2007.