ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4235/2008
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4235/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 504 din 27
februarie 2007, pronunțată în dosarul nr. 2184/2006, Tribunalul Constanța,
secția civilă, a admis acțiunea formulată de reclamanții I.N., B.A.T., L.N.T.,
I.I.M., I.E.D. și I.(C.)M. în contradictoriu cu pârâții Primarul municipiului
Constanța, Municipiul Constanța și Consiliul local Constanța, obligând pe
pârâți să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamanților
imobilul situat în Constanța, mai puțin parterul corpului P + 1 E deținut în
proprietate de familia P.R. și L.
Cu privire la această parte din
imobil, pârâtul Primarul municipiului Constanța a fost obligat să emită
dispoziție motivată, care să cuprindă propunerea de acordare de măsuri
reparatorii în echivalent constând în despăgubiri.
Sentința a rămas definitivă prin
respingerea ca nefondat a apelului declarat de reclamanți, potrivit deciziei
nr. 321/c din 15 octombrie 2007 a Curții de Apel Constanța.
Pentru a adopta această soluție,
instanțele anterioare au reținut că imobilul în litigiu a aparținut autoarei
reclamanților, M.I., fiind preluat în baza Decretului nr. 92/1950, iar
reclamanții și-au dovedit calitatea de persoane îndreptățite conform
certificatului de moștenitor nr. 342/1998.
Reclamanții au depus notificare în
anul 2001, nesoluționată în termenul imperativ de 60 de zile și, în tăcerea
legii, nimic nu împiedică persoana îndreptățită să solicite în instanță
măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, având în vedere că până în
anul 2006, data introducerii acțiunii acestora nu li s-a dat nici un răspuns la
notificarea adresată.
S-a mai reținut că identificarea
imobilului s-a făcut conform raportului de expertiză efectuat de ing. B.D.
Împotriva deciziei instanței de apel
au declarat recurs apelanții pârâți.
În motivarea cererii de recurs,
întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., este prezentat
istoricul cauzei, după care sunt invocate următoarele critici:
- Instanța nu a răspuns la primul
motiv de apel referitor la lipsa calității procesual pasive a Primarului și
Consiliului local Constanța.
- Acțiunea a fost admisă cu
încălcarea art. 25 din Legea nr. 10/2001 care prevede o cale de atac împotriva
dispoziției emise în faza administrativă, în lipsa dispoziției acțiunea fiind
inadmisibilă;
În speță, nu este vorba de un refuz
nejustificat, întrucât reclamanții nu au depus dosarul complet, așa cum rezultă
din documentație.
- Reclamanții nu au făcut dovada
identității între bunul pretins ca fiind al titularului și cel revendicat, nici
dovada preluării nelegale de către stat și nu au probat clar, concludent
arborele genealogic, existând neconcordanțe de prenume.
Analizând actele și lucrările
dosarului, Curtea constată că recursul nu este fondat.
- Instanța de apel a răspuns
motivului de apel referitor la lipsa calității procesuale pasive a primarului
și a consiliului loca, apreciind că în regimul Legii nr. 10/2001 aceștia
reprezintă unitatea deținătoare „Primăria care, conform art. 23 alin. 1 (...)
este obligată să răspundă prin dispoziție la notificare”, obligație neîndeplinită
în prezenta cauză și care justifică formularea acțiunii.
Aprecierea instanței anterioare nu
va fi analizată de instanța de control judiciar, întrucât nu face obiectul
criticilor invocate prin motivele de recurs.
- Susținerea recurenților, în sensul
că nesoluționarea notificării în termenul prescris de lege nu ar reprezenta un
refuz nejustificat din partea acestora, ci este rezultatul culpei reclamanților
care nu au depus „dosarul complet, așa cum rezultă din documentație”,
reprezintă o simplă afirmație făcută de circumstanță.
Pârâții nu au depus întâmpinare în
primă instanță, respectiv nu au formulat apărări în sensul celor de mai sus și,
reprezentați fiind de avocat, la solicitarea instanței, s-au obligat să
înainteze documentația anexată notificării, obligație neîndeplinită deși le
revenea sarcina probatorie de a demonstra că, în conformitate cu normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, ar fi solicitat petenților
necesitatea completării dosarului.
Astfel, ipoteza susținută în recurs
nu se confirmă.
În aceste condiții, cum obligația cu
caracter civil prevăzută de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 1072001,
republicată, nu este o obligație potestativă, lăsată de legiuitor la
latitudinea arbitrară, discreționară a entității notificate, nesocotirea
acesteia deschide persoanelor îndreptățite, titulare ale notificării, calea
accesului la justiție pentru valorificarea dreptului la măsurile reparatorii
prevăzute în actul normativ analizat.
- Contrar afirmației recurenților,
în cauză s-a stabilit identitatea dintre imobilul solicitat și cel preluat din
patrimoniul antecesoarei reclamanților, M.I., conform raportului de expertiză
întocmit în primă instanță, cu privire la care apărătorul pârâților a arătat la
termenul de dezbateri că nu are obiecțiuni de formulat.
Imobilul a fost preluat de stat în
baza Decretului nr. 92/1950, încadrându-se în categoria imobilelor preluate
abuziv, art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/2001, modul de preluare,
modul de preluare fiind atestat tocmai de către unitatea administrativ
teritorială chemată în judecată, potrivit adreselor aflate la filele 49 – 50
din dosarul Tribunalului Constanța și listei anexă a Decretului nr. 92/1950,
poziția 384 (fila 53 dosar tribunal).
Calitatea reclamanților de succesori
ai proprietarului deposedat abuziv rezultă, astfel cum corect au reținut și
instanțele anterioare, din certificate de calitate de moștenitor nr. 342/1998,
857/1992 și 634/1998.
Pentru considerentele prezentate, în
baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca
nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de pârâții Primarul municipiului Constanța, Municipiul Constanța și
Consiliul local al municipiului Constanța împotriva deciziei nr. 321/C din 15
octombrie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie,
litigii de muncă și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 iunie 2008.