ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 435/2008

Deliberând în condițiile art.

256 C. proc. civ. asupra recursului de

față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 10 august 2005 pe rolul

Tribunalului

Brăila, reclamanta

A.I.I. a solicitat în contradictoriu cu

Primarul Municipiului

Brăila anularea Dispoziției nr. 10248 din 16 iunie 2006 emisa de acesta.

În motivarea

contestației, reclamanta a susținut ca a notificat Primăria Municipiului Brăila

pentru restituirea în natura a imobilului din Brăila,

iar prin Dispoziția nr. 10248 din 16 iunie 2006 i s-a propus acordarea

de despăgubiri deși imobilul solicitat este liber,

iar potrivit Legii nr. 247/2005, are

prioritate restituirea în natura.

În drept, au fost invocate

disp. art. 21, art.

22, art. 27 si art. 24 pct. 8

din Legea nr.

10/2001.

Prin sentința civila

nr. 1089/2006 a Tribunalului Brăila, s-a respins ca nefondată contestația

reținându-se următoarele: :

-

reclamanta

este fiica autorilor N.C. și N.P.,

proprietarii imobilului situat in Brăila, naționalizat prin Decretul nr.

92/1950;

-

prin

notificarea înregistrată sub nr. 355 din 2 octombrie 2001, reclamanta a

solicitat

acordarea de

despăgubiri pentru imobilul compus din teren în suprafața de

334,55 mp și construcție in suprafața de 94 mp

moștenit de la autorii săi;

-

din conținutul

notificării nu rezulta că reclamanta a solicitat în principal restituirea în

natura a imobilului și in subsidiar despăgubiri;

-

imobilul actual nu mai

păstrează niciuna din construcțiile vechi care au făcut obiectul

naționalizării, iar terenul este ocupat de o construcție noua, edificata de

actualul deținător;

-

decizia contestată este

motivata în fapt pe imposibilitatea restituirii in

natura a imobilului revendicat, iar in drept pe dispozițiile art. 1,

art. 2, art. 11, art. 26

din Legea nr. 10/2001, republicata, coroborate

cu dispozițiile art. 2, art. 71 din Legea nr. 215/2001;

-

potrivit art. 11 alin.

(3) din Legea nr. 10/2001 modificata prin Legea

nr. 247/2005, în cazul în care construcțiile expropriate au fost

integral demolate și

lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupa

terenul parțial, persoana îndreptățită poate obține restituirea în natura a

părții de teren rămase liberă, iar pentru cea ocupata de construcții noi,

autorizate, cea afectată servitutilor legale și altor amenajări de utilitate

publica ale localităților urbane și rurale, masurile reparatorii se stabilesc

prin echivalent;

-

imobilul

în litigiu a fost demolat in totalitate, iar pe terenul respectiv s-a

construit Clubul Progresul ce a fost dat in

administrarea Sindicatelor Uzinei Progresul;

-

întrucât

construcțiile edificate de autorii reclamantei au fost demolate in

totalitate și s-a ridicat o construcție noua,

iar terenul a fost ocupat in totalitate de

această

construcție și de utilități precum și curtea acesteia, nu mai este posibila

restituirea

in natura nici a imobilului compus din teren și construcțiile edificate

de foștii proprietari și nici a unei părți din

teren care ar fi rămas liber, astfel ca în

mod legal s-a procedat la

acordarea de despăgubiri.

Curtea de Apel

Galați, secția civilă, prin decizia nr. 250/A din 21 iunie

2007 a admis apelul declarat de reclamanta

A.I.I., a schimbat

în tot sentința civilă nr. 1089 din 15 noiembrie 2006

a Tribunalului Brăila și în consecință a admis contestația modificând

Dispoziția nr. 10248/2006 a Primăriei Brăila în

sensul că a dispus restituirea în natură a terenului situat în Brăila,

identificat potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară (fila 47 dosar).

Pentru a se pronunța

această hotărâre instanța de apel a reținut, în esență că, situația de fapt a

speței a fost eronat stabilită de prima instanță în ceea ce privește situația

actuală a terenului în litigiu care, în prezent, este liber de

construcții și nu este afectat de rețele

subterane de interes public major.

S-a mai reținut incidența dispozițiilor art. 1 alin. (2) și art. 7

alin. (1) din Legea nr. 10/2001 precum și art. 16 alin. (4) din Titlul VII al

Legii 247/2005.

Prin încheierea din

Camera de Consiliu din 6 iulie 2007, Curtea de Apel Galați a admis cererea de

îndreptare a erorii materiale strecurate în dispozitivul deciziei nr. 250/A din

21 iunie 2007, formulată de reclamanta A.I.I.

,

în sensul că adresa corectă a terenului ce se va restitui este în Brăila, Str.

G.

nr. 45 în loc de Brăila, Calea G. nr. 45. Au fost menținute restul

dispozițiilor deciziei.

În contra

acestei din urmă decizii a declarat recurs pârâtul Primarul

Municipiului Brăila, invocând motivul prevăzut de

art. 304 pct. 6 C. proc. civ.

, critica vizând următoarele aspecte.

Instanța de apel prin

decizia recurată a acordat ceea ce nu s-a cerut ,

folosindu-se exclusiv de concluziile raportului de expertiză dispunând

restituirea în

natură a unui teren liber de construcții situat în

Brăila, Str. G. nr. 45, în

suprafață de 368

mp, fără a avea în vedere că terenul pentru care s-au solicitat

despăgubiri

are o suprafață de 334,55 mp.

Pe de altă parte se

susține că instanța de apel ar fi trebuit să țină seama exclusiv de opțiunea

expresă a notificatoarei în speță, iar aceasta în privința solicitării în

natură nu s-a realizat.

Verificând

legalitatea deciziei recurate, în raport de criticile formulate,

Curtea constată că recursul declarat în cauză

este nefondat, pentru considerentele

ce se vor arăta în continuare.

Potrivit art. 129

alin. (5) C. proc. civ. „... judecătorii au

îndatorirea

să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală

pentru aflarea adevărului în cauză, pentru

stabilirea faptelor și aplicarea corectă a

legii, în scopul pronunțării

unei hotărâri temeinice și legale.. „ aceștia putând ordona probele pe care le

consideră necesare.

Or, instanța de apel

analizând probele administrate în cauză, respectiv raportul de expertiza

tehnica judiciara și suplimentul de expertiza tehnica imobiliara, expertize

împotriva cărora nu au fost formulate obiecțiuni, a conchis

că terenul în litigiu este liber, nu este afectat

de rețele de interes public major, și

poate fi restituit în natură.

De altfel, legea specială în materie prevede că restituirea în natură

este prioritară, prevalând celorlalte modalități de reparații ce au un caracter

subsidiar

[art. 1 alin. (1) și

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 10/2001].

Aceasta

pentru că spiritul Legii 10/2001 este de a aduce o reparație integrală pentru

imobilele preluate abuziv de Statul Roman in perioada 6 martie 1945-22

decembrie 1989 și aceasta nu poate fi decât restituirea in natura, cum bine a

reținut instanța de apel.

Față de cele

ce preced, susținerile formulate prin motivele de recurs se

privesc ca nefondate, recursul urmând a fi

respins ca atare, în baza art. 312 alin. (1)

C. proc. civ.

PENTRU  ACESTE  MOTIVE

ÎN  NUMELE  LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de pârâtul

Primarul Municipiului Brăila împotriva deciziei nr. 250/A din 21 iunie 2007 a

Curții de Apel Galați, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 ianuarie 2008.