ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3739/2007

Asupra recursului de față, Examinând actele dosarului constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 171 din 27 martie 2007, pronunțată în dosarul nr. 1073/117/2007, Tribunalul Cluj, secția penală, a respins, ca neîntemeiată, cererea de revizuire a Sentinței penale nr. 742/2005 a Tribunalului Cluj, secția penală, formulată de revizuientul M.I. Instanța a reținut că este nefondată cererea de revizuire întrucât motivele invocate (greșita încadrare juridică a faptei și greșita individualizare a pedepsei) nu se încadrează în nici unul dintre cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 C. proc. pen. De asemenea, deși a susținut că nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie nu a prezentat împrejurări noi, necunoscute de instanțele de judecată la momentul condamnării inculpatului.

Prin decizia penală nr. 97/ A din 28 mai 2007, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuient. Instanța de apel a reținut, de asemenea, că este nefondată cererea de revizuire conform art. 394 C. proc. pen. Împotriva acestei hotărâri, revizuientul a declarat recurs, indicând ca motive de casare, argumentele din cererea de revizuire. Recursul este nefondat, pentru următoarele argumente: Printre cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 alin. (l) C. proc. pen., nu figurează motivele invocate în cererea de revizuire, motive care ar fi putut constitui doar cazuri de recurs (greșita încadrare juridică, individualizarea greșită a pedepsei, ori comiterea unei erori grave de fapt care ar fi determinat pronunțarea unei hotări greșite de condamnare).

Or, revizuirea fiind o cale extraordinară de atac nu poate fi exercitată decât pentru cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen., cazuri care nu sunt identice cu acelea prevăzute de art. 385 alin. (l) C. proc. pen., pentru recurs. Invocându-se cazuri de casare prevăzute doar pentru recurs, instanțele au respins, în mod temeinic și legal, cererea de revizuire formulată de revizuientul M.I. Astfel fiind, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuient. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul revizuient va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 140 lei, din care suma de 40 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul M.I. împotriva Deciziei penale nr. 97/ A din 28 mai 2007 a Curții de ApelCluj, secția penală și de minori. Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 140 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 25 iulie 2007.