ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 286/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 286/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 10 aprilie 2007,
reclamanta Ș.D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.N.V., anularea
Ordinului nr. 488 din 1 februarie 2007 prin care a fost sancționată cu
diminuarea drepturilor salariale cu 10% pe o perioadă de 3 luni, conform art. 65
alin. (2) lit. b) din Legea nr. 188/1999 (republicată).
În motivarea cererii,
reclamanta a arătat că a fost sancționată disciplinar reținându-se că, prin
ordin de serviciu, a fost nominalizată să emită adeverințe de reținere a
bunurilor de la călători și să restituie bunurile tuturor titularilor de
adeverințe, însă a permis altor lucrători vamali să efectueze aceste operații,
nerespectând ordinele de serviciu.
Reclamanta a susținut că
ordinul în discuție este nelegal întrucât, în baza Ordinului de servicii nr. 52/2006
șeful de tură asigură planificarea turei de serviciu pentru cele două ture de
control, toți lucrătorii vamali operativi având atribuții de control și vămuire
a bunurilor aparținând călătorilor, acordate prin Ordinele de serviciu nr. 121/2006,
nr. 125/2006 și nr. 129/2006.
S-a mai susținut că, din
cuprinsul actului administrativ sancționator lipsesc prevederile din procesul -
verbal al comisiei de disciplină și motivele pentru care au fost înlăturate
apărările funcționarului public în timpul cercetării disciplinare prealabile,
ceea ce atrage nulitatea absolută, potrivit art. 35 alin. (2) lit. b) și lit. c)
din H.G. nr. 1210/2003.
Reclamanta a invocat
tardivitatea cercetării disciplinare în raport de dispozițiile art. 23 alin.
(4) din H.G. nr. 1210/2003.
Curtea de Apel Craiova, secția
contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 249 din 10 septembrie 2007, a admis acțiunea și a anulat ordinul contestat.
Cu privire la excepția
tardivității sesizării comisiei de disciplină, Instanța a reținut că, în raport
de data la care a fost sesizată comisia, respectiv 6 octombrie 2006, s-a
respectat termenul de două luni prevăzut de H.G. nr. 1210/2003.
Referitor la excepția
nulității absolute a actului administrativ sancționator, Instanța a constatat
că este întemeiată, reținând că în cuprinsul acestuia nu se regăsesc
prevederile alin. (2) lit. b) și lit. c) din art. 35 al H.G. nr. 1210/2003 și
anume: precizarea prevederilor din procesul - verbal al comisiei de disciplină
și motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de funcționarul
public în timpul cercetării disciplinare prealabile.
S-a mai reținut, de
asemenea, că Ordinul nr. 488/2007 este netemeinic, având în vedere că Ordinele
de serviciu nr. 121, 125 și 129 din 2006 nu prevedeau pentru gestionari
exclusiv ca sarcină de serviciu emiterea adeverințelor de reținere a bunurilor,
precum și faptul că, în conformitate cu fișa postului și cu punctul c) al
Ordinului nr. 52/2006 li se puteau atribui și altor funcționari vamali astfel
de atribuții de serviciu.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs D.R.A.O.V. Craiova în nume propriu și în numele A.N.V.,
criticând-o ca nelegală și netemeinică întrucât reclamanta invocând nulitatea
ordinului nu a făcut dovada vătămării drepturilor sale legitime, iar pe fondul
litigiului, se precizează în recurs, că verificarea respectării atribuțiilor
trasate prin ordine de serviciu de personalul vamal angajat la Biroul Vamal Calafat trebuia făcută de reclamantă care, nu a asigurat corect panificarea
turei de serviciu.
Recursul este nefondat și va
fi respins pentru următoarele considerente:
Analizând actele dosarului
și cererea de recurs în raport de dispozițiile art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:
Conform H.G. nr. 1210/2003,
act normativ în vigoare la data emiterii ordinului în litigiu, actul de sancționare
a funcționarului public trebuie să cuprindă sub sancțiunea nulității absolute
și precizarea prevederilor din procesul - verbal al comisiei de disciplină cât
și motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate în cursul
cercetării disciplinare.
Prin Ordinul nr. 488/2007
s-a dispus sancționarea disciplinară a intimatei - reclamante conform art. 65 alin.
(3) lit. b) din Legea nr. 188/1999, astfel cum a fost modificată și completată,
reținându-se că acesta (ordinul) s-a întemeiat pe un raport al comisiei de
disciplină din care rezultă că reclamanta - intimată nu ar fi sesizat șefului
biroului vamal faptul că șefii de tură nu au asigurat corect planificarea
turelor de serviciu.
Corect Instanța de Fond a
reținut că în cuprinsul ordinului în litigiu se consemnează doar că în urma
probelor administrate se constată săvârșirea unei abateri disciplinare, fapt
care atrage nulitatea absolută a acestuia, întrucât nu sunt respectate
dispozițiile art. 35 alin 2 lit. b) din H.G. nr. 1210/2003 de care am făcut mai
sus vorbire.
Așa fiind, rezultă fără
putință de tăgadă, că acest motiv prim de recurs nu este întemeiat și cum el
vizează greșita constatare a nulității Ordinului nr. 488/2007, analizarea
problemelor de fond nu se mai justifică, sentința atacată fiind legală și
temeinică.
Față de aceste considerente,
Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge recursul declarat de D.R.A.O.V.
Craiova în nume propriu și în numele A.N.V., conform art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de D.R.A.O.V. Craiova în nume propriu și în numele A.N.V. împotriva sentinței nr.
249 din 10 septembrie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția contencios
administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabil.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 24 ianuarie 2008.