ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1107/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la

15 decembrie 2005, reclamantele C.M. și C.V. au chemat în judecată M.A.P.A.,

solicitând obligarea acestora să le refacă drumul aflat pe proprietatea lor

distrus de scurgerea apelor provenite din podurile O.S.F., precum și obligarea

la 300.000 RON, reprezentând contravaloarea recoltelor pe care le-ar fi putut

obține de pe terenurile distruse.

În motivarea cererii

reclamantele au arătat că deși au notificat această situație pârâtului, acesta

nu a dat curs solicitării lor.

Prin sentința civilă nr. 94

din 27 iunie 2006, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și

fiscal a respins acțiunea ca inadmisibilă considerând că în cauză nu sunt

incidente dispozițiile Legii nr. 554/2004.

Împotriva acestei sentinței au

declarat recurs reclamantele care au susținut că instanța fondului nu a avut în

vedere notificările repetate adresate M.A.P.A. rămase fără răspuns.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 1 din Legea

nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, „orice persoană care se

consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o

autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în

termen legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ

competente pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și

repararea pagubei ce i-a fost cauzată”.

Cum în cauză reclamantele

prin precizarea de acțiune formulată la 4 aprilie  2006, au solicitat obligarea

pârâtului la plata contravalorii producțiilor pe anii 2003 – 2005 în valoare de

300.000 RON pe an, la refacerea distrugerilor în valoare de 1.000.000 RON,

refacerea canalizării, instalarea unei surse de energie electrică și la

restituirea a 600 tone struguri, legal și temeinic s-a apreciat de către

instanța fondului că acestea rezultă de fapt o obligație izvorâtă din cauzare

de prejudiciu, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 998 C. civ., cum de altfel au precizat și recurentele în cererea de recurs și a căror competență de

soluționare revine instanței de drept comun.

Astfel fiind, și având în

vedere dispozițiile art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de C.M. și de C.V. împotriva sentinței nr. 94/ F din 27 iunie 2006 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 21 februarie 2007.