ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 256/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 256/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată de 29 august 2007, reclamantul M.D.I. a chemat în judecată M.E.C. solicitând anularea Ordinului emis de
acesta cu nr. 1441 din 3 iulie 2007.
În motivarea cererii,
reclamantul a susținut că prin ordinul contestat s-a anulat art. 5 alin. (4)
din Ordinul M.E.C. nr. 5209 din 7 decembrie 2001 precum și atestatul din 10
decembrie 2001 prin care se echivala diploma sa de doctor abilitat eliberată de
U.L.I. din Republica Moldova cu diploma de doctor în Relații Internaționale, măsură
apreciată ca fiind abuzivă fiind luată cu depășirea atribuțiilor prevăzute de art.
6 din Regulamentul de organizare și funcționare a C.N.R.E.D. aprobat prin
Ordinul nr. 3422/1999.
Prin sentința civilă nr. 55
din 22 februarie 2008, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ
și fiscal, a admis acțiunea și a anulat Ordinul M.E.C. nr. 1441/2007. S-a
reținut pentru aceasta că diferența între numărul diplomei eliberate de
Republica Moldova și cel aflat la cotorul instituției, deși seria este aceeași,
este în fapt o eroare care nu poate fi imputată reclamantului.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs M.E.C. susținând în esență că numai printr-o greșită
interpretare a probelor administrate, instanța a apreciat ca fiind întemeiată
cererea reclamantului, fără a avea în vedere că Centrul Național pentru
recunoașterea și echivalarea diplomelor, înființat prin Ordinul M.E.C. nr. 3422/1999,
nu are posibilitatea recunoașterii și echivalării titlului de „doctor abilitat”
pentru că o asemenea diplomă nu certifică efectuarea de studii în străinătate.
Totodată, recurentul a
subliniat lipsa de interes în promovarea acțiunii, dat fiind faptul că
reclamantul a obținut conform reglementărilor legale în vigoare – gradul de
conferențiar universitar ( Ordin M.I. nr. 4257/1996), cel de profesor
universitar (Ordin M.E.N. nr. 3805/1998) precum și titlul științific de doctor
în economie (Ordin M.I.E nr. 4554/1983).
Recursul este fondat.
Prin Ordinul M.E.C. nr. 5209
din 17 decembrie 2007, poz. 5 - s-a echivalat diploma de „doctor abilitat în
științe economice”, eliberată de U.L.I. din Moldova la 19 aprilie 2001, cu cea de „doctor în Relații Economice Internaționale”.
Această măsură a fost
atestată ulterior de M.E.C. cu atestatul din 10 decembrie 2001.
Ulterior prin Ordinul nr.
1441 din 3 iulie 2007, M.E.C. a dispus anularea poz. 5 din Ordinul nr. 5209/2001
cât și a atestatului din 10 decembrie 2001, constatând că titulatura diplomei
obținută în Moldova, nr. diplomei și denumirea instituției care a eliberat-o nu
corespund cu datele înscrise în Ordinul M.E.C. nr. 5/2001.
Măsura astfel dispusă este
legală și temeinică.
În temeiul H.G. nr. 49/29 ianuarie 1999 și în spiritul Convenției privind recunoașterea calificărilor în
învățământul superior în statele europene – promulgată prin Decretul nr. 222/1998,
a fost înființat C.N.R.E.D.
Potrivit dispozițiilor art. 8
al H.G. nr. 49/1999, „prin echivalare se înțelege evaluarea curriculei parcurse
până la eliberarea respectivelor diplome sau acte de studii și compatibilitatea
cu sistemul românesc”, iar potrivit dispozițiilor art. 10, „procedura de
recunoaștere și echivalare nu trebuie să confere mai multe drepturi cetățenilor
care au studiat în străinătate față de cei care au studiat în România și se
face cu respectarea legislației române”.
Totodată, prin același act
normativ se stabilește o procedură anume pentru obținerea titlului de doctor și
care include și obligativitatea depunerii unui număr însemnat de documente (art.
13 lit. b)), despre care reclamantul nu a înțeles să amintească în speță, și cu
atât mai puțin instanța de fond să verifice.
Având în vedere această
reglementare – în vigoare în România, precum și faptul că ea nu prevede un
echivalent pentru titlul de „doctor abilitat” echivalarea admisă prin Ordinul nr.
5209/2001 al
M.E.C.
nu numai că nu este posibilă dar nu are suport legal astfel încât anularea lui
prin Ordinul M.E.C. nr. 1441/2007 se justifică pe deplin.
Fără a fi preocupată de
aceste aspecte și fără a verifica în ce măsură procedura de echivalare a
titlului de doctor abilitat este posibilă și conformă cu dispozițiile legale în
materie, precum și fără a analiza în același timp interesul reclamantului în
promovarea acestei acțiuni, în condițiile în care el este recunoscut potrivit
legislației române ca având grade de profesor universitar și respectiv doctor
în economie, instanța fondului prin admiterea acțiunii a pronunțat o hotărâre
vădit nelegală și netemeinică.
Astfel fiind și având în
vedere dispozițiile art. 313 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
M.E.C.T. împotriva sentinței civile nr. 55 din 22 februarie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și
în fond respinge acțiunea formulată de M.D.I. ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 21 ianuarie 2009.