ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3518/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la 20 martie 2008, reclamantul M.R. a chemat în judecată M.E.C.T. solicitând anularea hotărârii din 11 octombrie 2007 formulată de C.N.A.T.D.C.U.; anularea propunerii făcute de această

comisie privind recunoașterea titlului de doctor în drept; obligarea M.E.C.T. să-i

emită ordin de echivalare a diplomei de doctor în drept – conferită de C.N.A.A.

al Republicii Moldova și în fine să fie obligat M.E.C.T. să-i elibereze

atestatul de echivalare a diplomei.

În motivarea cererii

reclamantul a arătat că pârâtul M.E.C.T. refuză nejustificat să-i recunoască

titlul de doctor în drept deși potrivit convențiile bilaterale prin care a fost

ratificat acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova,

privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și titlurilor

ștințifice, pentru echivalarea automată se iau în considerare numai profilele

existente în nomenclatorul românesc precum și un număr de ani de studii în

planul de învățământ minim egal cu cel din România, condiții îndeplinite de

reclamant.

A mai susținut reclamantul

că la nivelul Comisiei de Specialitate nu puteau fi analizate decât criteriile

de echivalare autonome – fără a se face aprecieri asupra lucrării.

Prin sentința civilă nr. 306

din 13 noiembrie 2008, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios

administrativ și fiscal, a respins acțiunea reținând pentru aceasta că pârâta

nu era obligată să recunoască și să echivalaze automat titlul științific de

doctor în drept la momentul respectiv nemaifiind în vigoare acordul încheiat

între România și Republica Moldova în acest sens.

S-a mai reținut că potrivit atribuțiilor

pe care i le conferă Legea nr. 84/1995 pentru confirmarea titlurilor,

diplomelor și certificatelor universitare cât și Regulamentul de organizare și

funcționare al C.N.A.T.D.C.U., Comisia de specialitate din cadrul C.N.A.T.D.C.U.

este suverană în evaluarea științifică a lucrării.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs M.R. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurentul a susținut că atât

pârâtul cât și instanța de fond, s-au aflat în eroare în ce privește calificarea

cererii sale, în sensul că obiectul acesteia l-a constituit recunoașterea

diplomei de doctor în drept și nicidecum confirmarea titlului științific de

doctor; că deși reține în justificarea, soluției Regulamentul de organizare și

funcționare al C.N.A.T.D.C.U. – nu precizează despre care regulament este vorba

(cel aprobat de O.M. nr. 4821/2004 sau cel aprobat de O.M. nr. 3904/2006);

greșit s-a considerat că în anul 2005 nu mai era în vigoare Acordul dintre

Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, privind recunoașterea

titlurilor științifice acordate de instituțiile de învățământ acreditate în

România și în Republica Moldova semnat în 1998, în acest sens nefiind făcută

nicio dovadă, instanța fondului nu s-a pronunțat asupra priorității

reglementărilor internaționale –cu excepția acelor situații în care

dispozițiile interne conțin norme mai favorabile și în fine, greșit s-a

apreciat ca fiind suverană comisia specializată din cadrul C.N.A.T.D.C.U. în

evaluarea științifică.

Analizând legalitatea și

temeinicia sentinței pronunțate în raport de criticile formulate urmează a se

reține că acestea nu se justifică.

Reclamantul s-a adresat M.E.C.T.

– C.N.R.E.D. cu o cerere pentru recunoașterea și echivalarea automată a

diplomei de doctor în drept conferită de C.N.A.A. al Republicii Moldova

invocând drept temei Tratatul de recunoaștere a acestor diplome stipulat prin

acordul încheiat între Guvernul Romîniei și Guvernul Republicii Moldova semnat la Chișinău la 20 iunie 1998.

Conform dispozițiilor art. 7

din Legea nr. 39/1999, pentru ratificarea acestui acord – diplomele,

certificatele și titlurile științifice acordate de instituțiile de învățământ

acreditate în cele două țări se recunosc reciproc.

Acordul a fost încheiat pe o

perioadă de 5 ani cu posibilitatea prelungirii pe perioade de câte un an.

În contextul aderării

României la U.E., Acordul neputând fi prioritar legislației comunitare nu a

fost prelungit – fapt ce rezultă din nota 112-3/30 din 14 ianuarie 2007 a M.A.E.

Astfel fiind, în mod evident

în lipsa unor dispoziții derogatorii se aplică legea română, respectiv Legea nr.

85/1995 – legea învățământului și care prin art. 140 alin. (3) stipulează că

„pentru confirmarea titlurilor, diplomelor și certificatelor universitare se

constituie C.N.A.T.D.C.U. – care funcționează după Regulamentul aprobat prin

Ordinul M.E.C.T. nr. 3904/2006.

Reținând aceste aspecte,

legal și temeinic instanța fondului a constatat că nu mai putea fi primită

solicitarea recunoașterii și echivalării  automate a titlului de doctor în

drept fiind nevoie pentru aceasta de parcurgerea  unei proceduri stabilite de C.N.R.E.D.

– și în cadrul căreia numai comisiei de specialitate – astfel cum este

prevăzută de art. 11 din Ordinul M.E.C.T. nr. 3904/2006, îi revine competența exclusivă

de a analiza conținutul dosarelor și de a propune rezoluții motivate – care

sunt apoi înaintate la C.N.A.T.D.C.U.

Astfel fiind și având în

vedere că în cauză propunerea Comisiei de specialitate de nerecunoaștere a

titlului științific de doctor a fost motivată de faptul că „lucrarea este

lipsită de valoare științifică limitându-se la simpla reproducere a textelor

legale. Bibliografia este insuficientă iar aportul personal nesemnificativ” –

aspecte de strictă apreciere de specialitate – în mod judicios instanța

fondului a apreciat că decizia luată nu poate fi supusă controlului instanței

de contencios administrativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de M.R. împotriva

sentinței civile nr. 306 din 13 noiembrie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 iunie 2009.