ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2221/2008

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 91/

PI din 17 aprilie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, în dosarul nr. 304/59/2008,

s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiționara F.G. împotriva

rezoluției dată de Parchetul de pe lângă aceeași instanță prin care s-a dispus

neînceperea urmăririi penale față de P.R. și C.E. sub aspectul infracțiunii

prevăzută de art. 246 C. pen., menținându-se rezoluția atacată.

În motivarea hotărârii,

prima instanță a reținut că petiționara a formulat plângere solicitând tragerea

la răspundere penală a celor două magistrate, întrucât acestea au respins în

mod abuziv cererea prin care solicitase recuzarea magistraților C.A., H.Z. ce

participau la soluționarea dosarului nr. 1932/325/2006 al Tribunalului Timiș,

în care avea calitatea de parte.

Instanța de fond a reținut

ca legală și temeinică rezoluția atacată urmare controlului judiciar efectuat

în procedura prevăzută de art. 278

1

C. proc. pen., din actele

premergătoare efectuate nerezultând indicii că s-ar fi săvârșit infracțiunea

reclamată.

Pronunțându-se asupra

cererii de recuzare, cu judecarea căreia a fost investită, completul de

judecată a făcut aplicarea dispozițiilor procesuale apreciate incidente în

cauză, exercitându-și atribuțiile în acord cu dispozițiile legale.

Împotriva sentinței,

petiționara a declarat recurs în termen legal, solicitând casarea hotărârii ca

nelegală, și pe fond admiterea plângerii, considerând că sunt suficiente probe

care dovedesc săvârșirea faptelor penale reclamate.

Examinând recursul în raport

de dispozițiile art. 385

9

alin. (6) C. proc. pen., se constată

nefondată calea de atac.

Așa cum judicios a reținut

prima instanță, cu ocazia judecății cererii de recuzare, intimatele au

interpretat și aplicat în dispozițiile legale apreciate incidente în cauză.

Această activitate de

judecată, esența atribuțiilor de serviciu ale unui magistrat, în lipsa unor

elemente de natură a-i pune la îndoială buna-credință, nu poate fi apreciată

drept o faptă de natură penală, care să angajeze răspunderea penală a

magistratului doar motivat că partea își exprimă nemulțumiri față de soluție.

Soluția de netrimitere în

judecată dispusă de procuror fiind legală, iar temeiul juridic, prevederile art.

10 lit. a) C. proc. pen., corect invocate, în mod corect a fost menținută de

prima instanță.

Întrucât la examinarea din

oficiu nu se constată motive care să justifice reformarea hotărârii, recursul

va fi respins, ca nefondat, potrivit art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit.

b) C. proc. pen.

În temeiul art. 192 alin.

(2) C. proc. pen., recurenta va fi obligată la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de recurenta petiționară F.G. împotriva sentinței penale nr. 91/

PI din 17 aprilie 2008 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.

Obligă recurenta petiționară

la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 19 iunie 2008.