ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2221/2008

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 91/ PI din 17 aprilie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, în dosarul nr. 304/59/2008, s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiționara F.G. împotriva rezoluției dată de Parchetul de pe lângă aceeași instanță prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de P.R. și C.E. sub aspectul infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen., menținându-se rezoluția atacată. În motivarea hotărârii, prima instanță a reținut că petiționara a formulat plângere solicitând tragerea la răspundere penală a celor două magistrate, întrucât acestea au respins în mod abuziv cererea prin care solicitase recuzarea magistraților C.A., H.Z.

ce participau la soluționarea dosarului nr. 1932/325/2006 al Tribunalului Timiș, în care avea calitatea de parte. Instanța de fond a reținut ca legală și temeinică rezoluția atacată urmare controlului judiciar efectuat în procedura prevăzută de art. 278 1 C. proc. pen., din actele premergătoare efectuate nerezultând indicii că s-ar fi săvârșit infracțiunea reclamată. Pronunțându-se asupra cererii de recuzare, cu judecarea căreia a fost investită, completul de judecată a făcut aplicarea dispozițiilor procesuale apreciate incidente în cauză, exercitându-și atribuțiile în acord cu dispozițiile legale. Împotriva sentinței, petiționara a declarat recurs în termen legal, solicitând casarea hotărârii ca nelegală, și pe fond admiterea plângerii, considerând că sunt suficiente probe care dovedesc săvârșirea faptelor penale reclamate.

Examinând recursul în raport de dispozițiile art. 385 9 alin. (6) C. proc. pen., se constată nefondată calea de atac. Așa cum judicios a reținut prima instanță, cu ocazia judecății cererii de recuzare, intimatele au interpretat și aplicat în dispozițiile legale apreciate incidente în cauză. Această activitate de judecată, esența atribuțiilor de serviciu ale unui magistrat, în lipsa unor elemente de natură a-i pune la îndoială buna-credință, nu poate fi apreciată drept o faptă de natură penală, care să angajeze răspunderea penală a magistratului doar motivat că partea își exprimă nemulțumiri față de soluție. Soluția de netrimitere în judecată dispusă de procuror fiind legală, iar temeiul juridic, prevederile art. 10 lit. a) C. proc.

pen., corect invocate, în mod corect a fost menținută de prima instanță. Întrucât la examinarea din oficiu nu se constată motive care să justifice reformarea hotărârii, recursul va fi respins, ca nefondat, potrivit art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta va fi obligată la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta petiționară F.G. împotriva sentinței penale nr. 91/ PI din 17 aprilie 2008 a Curții de Apel Timișoara, secția penală. Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 19 iunie 2008.