ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1816/2007

Asupra

recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ sub nr. 2282/46 din

9 mai 2006, reclamanții G.I. și G.O. au chemat în judecată pe pârâta SC P. SA,

solicitând constatarea nulității parțiale a certificatului de atestate a

dreptului de proprietate emis de M.I.C. în favoarea pârâtei.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că prin actul

respectiv le-a fost acaparată abuziv suprafața de 600 mp moștenită de la

autoarele M.A. și M.D.M. și au solicitat ca instanța să-i pună în posesia

suprafeței respective cuprinsă ilegal în actul contestat.

La data de 14 iulie 2006 pârâta SC P. SA a invocat, în

scris, excepția tardivității cererii în raport de art. 11 alin. (2) din Legea nr.

554/2004, având în vedere că reclamanții au avut cunoștință de existenta certificatului

de atestare la data de 15 iunie 1994, în

cadrul

dosarului nr. 7530/1993 al Judecătoriei Pitești în care

reclamanții revendicau aceeași suprafață de teren

de 600 m.

Prin sentința nr. 80 din 18

decembrie 2006, Curtea de Apel Pitești,

secția comercială și de contencios administrativ, a admis excepția

de tardivitate invocată de pârâții SC P. SA și M.I.C. și a respins

cererea reclamanților G.T.I. și G.I., pentru constatarea nulității

parțiale a certificatului de atestate a dreptului

de proprietate

, ca tardiv formulată.

Pentru a hotărî astfel, a

reținut că potrivit art. II alin. (2) din

Legea C.A. nr. 554/2004, sub imperiul

căreia a fost introdusă acțiunea de fată, anularea unui act

administrativ unilateral nu poate fi cerută mai

târziu de un an de

la data emiterii actului.

Certificatul contestat în cauză a fost emis la data de

24 mai 1994, iar acțiunea reclamanților a fost

inițiată la data de

9 mai 2006, deci

cu depășirea termenului de decădere sus arătat.

Împotriva acestei sentințe

au declarat recurs reclamanții

G.I. și G.O.

În motivare recurenții au

arătat că în mod greșit instanța de fond le-a respins acțiunea ca tardiv

introdusă, având în vedere că atâta vreme cât actul atacat nu le-a fost comunicat

și neștiind de existența acestuia, nu poate curge termenul de prescripție.

Analizând motivele

de recurs, soluția instanței de fond și

materialul probator administrat în cauză, Înalta Curte constată că

recursul este nefondat, având în vedere

următoarele considerente.

Curtea constată că reclamantul nu a respectat dispozițiile

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în

sensul că a solicitat

anularea actului administrativ individual peste

termenul de 6 luni de la luarea lui la cunoștință.

De asemenea nu au

fost respectate nici dispozițiile art. 11

alin. (2) din Legea nr. 554/2004, în sensul că în

cazul actului

administrativ unilateral, cererea poate fi

introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1) dar nu mai târziu de un an de

la data emiterii actului.

Certificatul de atestare a

dreptului de proprietate asupra terenurilor, a fost emis de către M.

I. în favoarea SC P.A. SA, la data de 24

mai 1994.

Prin sentința civilă nr. 8817 din 31 octombrie 1994, dosar

nr.

7530/1993, Judecătoria Pitești, a

respins acțiunea reclamanților

G.I. și

G.O. care, prin cererea formulată, la data

de 27 mai 1993, aceștia au chemat în judecată pe pârâta SC P.

A.

SA, solicitând obligarea acesteia să lase în deplină proprietate și posesie

suprafața de 700 mp situată în comuna

Costești,

județul Argeș. Reține totodată Judecătoria Pitești, prin

sentința amintită anterior, că pârâta a depus la

dosarul cauzei, în

apărarea sa,

certificatul eliberat de M.

I. la data de 24 mai 1994 (dosar nr. 2282/46/2006

al Curții de Apel Pitești).

Astfel, recurenții au luat cunoștință de existența

certificatului de atestare a dreptului de proprietate care face

obiectul cauzei de fată, în cazul analizării

cererii de revendicare a

terenului,

soluționată prin sentința mai sus amintită, la data de 15 iunie 2006, dată la

care, SC P.A. SA, prin adresa nr.

1940/1994 l-a depus la dosarul nr.

7530/1993, aflat pe rolul Judecătoriei Pitești.

Cum, acțiunea în contencios

administrativ a fost formulată

de

către reclamanți la data de 4 mai 2006, Curtea constată că sunt

aplicabile în cauză prevederile art. 11 alin. (5) din Legea nr. 554/2004,

potrivit cărora termenul prevăzut la alin. (1) este un termen de prescripție,

iar termenul prevăzut la alin. (2) este un

termen

de decădere, acțiunea reclamanților nefiind introdusă

înlăuntrul acestor

termene.

Pentru aceste considerente,

în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a

C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul

declarat de

G.I. și G.O.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I

D E

Respinge

recursul declarat de G.I. și G.O., împotriva sentinței nr. 80 din 18 septembrie

2006 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și contencios administrativ,

ca nefondat.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 28 martie 2007.