ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 602/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: La data de 1 noiembrie 2004, reclamanta A.V.A.S. București a chemat în judecată pe pârâtul C.V. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia la efectuarea investiției de mediu în valoare de 50.070 dolari S.U.A. în societatea privatizată SC M. SA Bistrița, cu termen scadent la 21 decembrie 2001, potrivit contractului D.B.N. nr. 25 din 21 decembrie 1999, sub sancțiunea plății de daune cominatorii de 1.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere; precum și obligarea pârâtului la plata sumei de 102,84 dolari S.U.A. penalități de întârziere calculate potrivit clauzei 8.10 alin. 8 din contract pentru nerealizarea în termen a investiției de mediu.

Prin sentința civilă nr. 334 din 28 octombrie 2005, Tribunalul Bistrița a respins acțiunea reclamantei ca neîntemeiată. Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 107 din 14 iunie 2006, a admis apelul reclamantei, a schimbat, în parte, sentința civilă de mai sus, în sensul că, a admis în parte acțiunea reclamantei și a obligat pe pârât la efectuarea investiției de mediu nerealizate având ca titular SC M. SA Bistrița în valoare de 4605 dolari S.U.A., precum și la plata sumei de 12,28 dolari S.U.A. daune interese, cu cheltuieli de judecată, respingând capătul de cerere privind daunele cominatorii. Prin decizia civilă nr. 4163 din 14 decembrie 2006, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, a admis recursul reclamantei, a casat decizia civilă de mai sus și a trimis cauza spre rejudecarea apelului, întrucât nu rezultă cu claritate la ce dată s-a judecat pricina.

După casare, prin decizia civilă nr. 81 din 3 aprilie 2007, Curtea de Apel Cluj a admis apelul reclamantei, a schimbat în parte hotărârea instanței de fond, în sensul că, a admis în parte acțiunea reclamantei și a obligat pe pârât la efectuarea investiției de mediu nerealizate, având ca titular SC M. SA Bistrița în valoare de 4605 dolari S.U.A., precum și la plata sumei de 12,28 dolari S.U.A. daune interese, cu 1400 Ron cheltuieli de judecată, respingând capătul de cerere privind plata daunelor cominatorii. Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătorești, reclamanta A.V.A.S. București a declarat recurs, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a solicitat, în esență, admiterea acțiunii sale în totalitate, așa cum a fost formulată și pentru obligarea pârâtului la realizarea investiției în sumă de 50.070 dolari S.U.A.

cum s-a cerut, cu respectarea dispozițiilor O.G. nr. 25/2002 precum și la obligarea la plata daunelor cominatorii pretinse. Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare. Din examinarea actelor și probatoriilor aflate la dosarul cauzei, precum și a concluziilor expertizei contabile pe care instanța și-a întemeiat soluția în raport de susținerile pe care reclamanta le face prin recursul de față, se constată că nu sunt întrunite condițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru a se putea solicita modificarea hotărârii ce se atacă: În speță, avându-se în vedere constatările efectuate de Garda de Mediu, prin expertiza contabilă efectuată în fața instanței de apel, s-a reținut corect că pârâtul nu a efectuat în totalitate lucrările aferente investiții de mediu la care s-a angajat prin contract, în calitate de acționar majoritar, valoarea investițiilor nerealizate fiind în sumă de 4605,08 dolari S.U.A.

reținută în sarcina acestuia în mod corespunzător. În ceea ce privește documentele de confirmare a investițiilor realizate de pârât, instanța de apel a făcut o corectă aplicațiune a O.G. nr. 25/2002 și a Normelor de aplicare a acesteia prin H.G. nr. 489/2003, care nu erau în vigoare la data contractului și a terminării investiției și care nu puteau produce efecte juridice retroactiv. Pe de altă parte, corect instanța de apel a respins pretențiile reclamantei pentru daunele cominatorii cerute, întrucât, având în vedere că obligația de a face, respectiv de a executa investiția de mediu în totalitate se află potrivit contractului, în sarcina pârâtului, ( acestea nu pot fi pretinse în raport de dispozițiile art. 580 C. proc.

civ. , care reglementează plata unor amenzi civile pentru neîndeplinirea obligației, ceea ce nu s-a solicitat. În consecință, recursul reclamantei se privește ca nefondat și va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. București împotriva deciziei civile nr. 81/2007 din aprilie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios-administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 februarie 2008.