ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 883/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 883/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Reclamantul M.P. a chemat în
judecată C.J.P.B., solicitând instanței ca în contradictoriu cu aceasta să
dispună anularea Hotărârii nr. 12223 din 10 martie 2006, emisă de pârâtă și
obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de beneficiar al drepturilor
prevăzute de Legea nr. 189/2000 cu modificările și completările ulterioare.
În motivarea acțiunii
reclamantul a arătat că, în mod nelegal i-a fost respinsă cererea de către
pârâtă, întrucât din adeverința de școlarizare pentru clasele I – IV rezultă că
a urmat cursurile Școlii Generale din Vârciorog, iar din adeverința de la Arhivele Naționale rezultă că s-a refugiat anterior anului 1942.
Curtea de Apel Oradea, secția
comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 172/CA/2006
– PI din 27 octombrie 2006 a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de
reclamant, reținând că acțiunea acestuia nu este dovedită cu nici un înscris
oficial, iar declarațiile martorilor nu sunt concludente, neputând fi avute în
vedere la stabilirea calități reclamantului de beneficiar al drepturilor
prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs reclamantul M.P., criticând-o pentru nelegalitate și
netemeinicie.
Recurentul a reiterat
motivele susținute și prin acțiunea introductivă de instanță, solicitând reanalizarea
dosarului instanței de fond nr. 1779/CA/2006 și pe cale de consecință, a
sentinței nr. 172/CA/2006 – PI, în sensul constatării calității sale de
refugiat din localitatea de domiciliu, pe criterii etnice.
Recursul este fondat, urmând
să fie admis pentru considerentele care vor fi expuse în cele ce urmează:
Potrivit dispozițiilor art. 1
din Legea nr. 189/2000 beneficiază de prevederile legii, persoana cetățean
român care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie
1940 la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice.
Dovada îndeplinirii
condițiilor cerute de lege se face cu acte și se completează prin orice
mijloace de probă legale, conform prevederilor art. 61 din O.G. nr. 105/1999, astfel
cum a fost modificată.
În conformitate cu
prevederile art. 314 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție
hotărăște asupra fondului pricinii în toate cazurile în care casează hotărârea
atacată, numai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt ce au
fost deplin stabilite.
Art. 20 alin. (3) din Legea nr.
554/2004, prevede că în cazul admiterii recursului, instanța de recurs, casând
sentința, rejudecă litigiul în fond, dacă nu sunt motive de casare cu
trimitere.
În speță materialul probator
administrat este insuficient pentru a conduce la concluzia unei împrejurări de
fapt deplin stabilite.
Astfel, se impune
completarea probatoriului, întrucât din fișa completată la data de 3 decembrie
190 fișă emisă de S.S.C.P.R. (dosar fond) rezultă că persoanele refugiate sunt
M.M. de 45 ani văduvă și M.P. de 20 de ani, fiul lui M.M., necăsătorit. Soțul,
respectiv tatăl persoanelor refugiate figurând ca fiind decedat. Cât privește
locul nașterii reclamantului (M.P.) urmează a se observa că este comuna Vărsăud,
iar nu localitatea Călătea raionul ALESD așa cum rezultă din certificatul de
naștere al acestuia, depus în copie la dosar.
Această situație este reținută,
de altfel și de Arhivele Naționale prin adresa emisă la 8 octombrie 2006, prin
care îndrumă reclamantul să se adreseze pentru dovezi primăriei, de la locul
nașterii acestuia.
Prin urmare, este necesar ca
reclamantul să depună la dosar acte cu privire la susținerile sale în sensul că
a fost strămutat cât și cu privire la perioada strămutării.
Așa fiind recursul va fi
admis sentința atacată casată și cauza trimisă spre rejudecare la aceiași
instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de M.P.,
împotriva sentinței civile nr. 172/CA/2006 din 27 octombrie 2006 a Curții de Apel Oradea.
Casează sentința atacată și
trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 13 februarie 2007.