ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.02.2007

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 883/2007

HOTĂRÂRE
13.02.2007
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 883/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Reclamantul M.P. a chemat în

judecată C.J.P.B., solicitând instanței ca în contradictoriu cu aceasta să

dispună anularea Hotărârii nr. 12223 din 10 martie 2006, emisă de pârâtă și

obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de beneficiar al drepturilor

prevăzute de Legea nr. 189/2000 cu modificările și completările ulterioare.

În motivarea acțiunii

reclamantul a arătat că, în mod nelegal i-a fost respinsă cererea de către

pârâtă, întrucât din adeverința de școlarizare pentru clasele I – IV rezultă că

a urmat cursurile Școlii Generale din Vârciorog, iar din adeverința de la Arhivele Naționale rezultă că s-a refugiat anterior anului 1942.

Curtea de Apel Oradea, secția

comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 172/CA/2006

– PI din 27 octombrie 2006 a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de

reclamant, reținând că acțiunea acestuia nu este dovedită cu nici un înscris

oficial, iar declarațiile martorilor nu sunt concludente, neputând fi avute în

vedere la stabilirea calități reclamantului de beneficiar al drepturilor

prevăzute de Legea nr. 189/2000.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs reclamantul M.P., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Recurentul a reiterat

motivele susținute și prin acțiunea introductivă de instanță, solicitând reanalizarea

dosarului instanței de fond nr. 1779/CA/2006 și pe cale de consecință, a

sentinței nr. 172/CA/2006 – PI, în sensul constatării calității sale de

refugiat din localitatea de domiciliu, pe criterii etnice.

Recursul este fondat, urmând

să fie admis pentru considerentele care vor fi expuse în cele ce urmează:

Potrivit dispozițiilor art. 1

din Legea nr. 189/2000 beneficiază de prevederile legii, persoana cetățean

român care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie

1940 la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice.

Dovada îndeplinirii

condițiilor cerute de lege se face cu acte și se completează prin orice

mijloace de probă legale, conform prevederilor art. 61 din O.G. nr. 105/1999, astfel

cum a fost modificată.

În conformitate cu

prevederile art. 314 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție

hotărăște asupra fondului pricinii în toate cazurile în care casează hotărârea

atacată, numai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt ce au

fost deplin stabilite.

Art. 20 alin. (3) din Legea nr.

554/2004, prevede că în cazul admiterii recursului, instanța de recurs, casând

sentința, rejudecă litigiul în fond, dacă nu sunt motive de casare cu

trimitere.

În speță materialul probator

administrat este insuficient pentru a conduce la concluzia unei împrejurări de

fapt deplin stabilite.

Astfel, se impune

completarea probatoriului, întrucât din fișa completată la data de 3 decembrie

190 fișă emisă de S.S.C.P.R. (dosar fond) rezultă că persoanele refugiate sunt

M.M. de 45 ani văduvă și M.P. de 20 de ani, fiul lui M.M., necăsătorit. Soțul,

respectiv tatăl persoanelor refugiate figurând ca fiind decedat. Cât privește

locul nașterii reclamantului (M.P.) urmează a se observa că este comuna Vărsăud,

iar nu localitatea Călătea raionul ALESD așa cum rezultă din certificatul de

naștere al acestuia, depus în copie la dosar.

Această situație este reținută,

de altfel și de Arhivele Naționale prin adresa emisă la 8 octombrie 2006, prin

care îndrumă reclamantul să se adreseze pentru dovezi primăriei, de la locul

nașterii acestuia.

Prin urmare, este necesar ca

reclamantul să depună la dosar acte cu privire la susținerile sale în sensul că

a fost strămutat cât și cu privire la perioada strămutării.

Așa fiind recursul va fi

admis sentința atacată casată și cauza trimisă spre rejudecare la aceiași

instanță.

Admite recursul declarat de M.P.,

împotriva sentinței civile nr. 172/CA/2006 din 27 octombrie 2006 a Curții de Apel Oradea.

Casează sentința atacată și

trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 februarie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-03-20
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1643/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea ca urmare a declinării competenței de către Tribunalul Bihor, prin sentința nr. 106 din 19 aprilie 200
ÎCCJ 2007-01-10
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 75/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea, reclamanta M.E. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P.O. anularea Hotărârii nr. 12620 din 17
ÎCCJ 2007-03-01
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1311/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe calea contenciosului administrativ reclamantul P.Z. a chemat în judecată C.J.P.B. solicitând anularea Hotărârii nr. 11948 di
ÎCCJ 2008-02-14
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 562/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 30 mai 2006 pe rolul Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, reclamantul
ÎCCJ 2008-04-10
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1570/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la instanță sub nr. 1280/59/2007, reclamantul B.I. a chemat în judecată C.J.P. Timiș, pentru ca prin sentința ce se va pronunța
Sursă