ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 269/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin

sentința nr. 60/ F din 28 mai 2007, Curtea de Apel Brașov,

secția contencios administrativ și fiscal, a

respins acțiunea

formulată și precizată de

reclamantul D.C., în

contradictoriu

cu pârâtul M.J. - Comisia pentru

constatarea calității de luptător în

rezistența anticomunistă prin care solicita recunoașterea calității de luptător

în lupta anticomunistă și despăgubiri materiale și morale în cuantum de

1.000.000.000 ROL.

Pentru a

hotărî astfel, Instanța de Fond a reținut că în cauză reclamantul nu a făcut

dovada că a formulat cerere la Comisia din cadrul M.J. în termenul prevăzut de

art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 214/1999, respectiv până la 31 decembrie 2003,

aflându-se în culpă pentru lipsa de diligentă.

A mai reținut

că reclamantul a formulat cererea ce face obiectul prezentei cauze la data de

16 octombrie 2006, inițial adresându-se comisie la data de 15 februarie 2005,

care a soluționat-o prin Decizia nr. 15/2005, în sensul respingerii cererii ca

tardiv introdusă. Această decizie a fost atacată la Curtea de Apel Brașov, care

a soluționat acțiunea prin respingerea ei ca neîntemeiată, constatându-se

tardivitatea depunerii cererii la Comisie.

A

concluzionat Instanța de Fond că cererea reclamantului este nelegală, fiind

formulată peste termenul legal, iar capătul de cerere privind acordarea de

despăgubiri, fiind accesoriu celui principal, va fi respins, culpa aparținând

reclamantului și nu autorității pârâte.

Împotriva

acestei sentințe a declarat recurs reclamantul D.C., criticând-o pentru nelegalitate

și netemeinicie, fără a indica vreunul dintre motivele prevăzute de art. 304 C.

proc. civ.

Recursul este

nefondat.

Examinând

sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile

formulate de recurent, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză,

inclusiv cele ale art. 304 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este

nefondat, după cum se va arăta în continuare.

Potrivit art.

5 din O.U.G. nr. 214/1999, modificată și completată prin O.G. nr. 64/2002,

aprobată prin Legea nr. 602/2002, cererea pentru recunoașterea calității de

luptător în rezistența anticomunistă poate fi introdusă de persoana condamnată

sau supusă unor măsuri administrative abuzive ori, după decesul acesteia, de

soțul sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv, până cel mai târziu la

data de 31 decembrie 2003.

Termenul de 31 decembrie 2003 a fost prevăzut imperativ și

în consecință, este

neîntemeiată susținerea recurentului - reclamant

privind posibilitatea ca și

după această dată să fie formulată cererea

în baza O.U.G nr. 214/1999.

Din analiza actelor depuse la dosar rezultă că la M.

J., cererea recurentului - reclamant a fost

înregistrată la data de 16 octombrie 2006, prin Registratura generală

, peste termenul limită prevăzut de lege,

anterior acesta

depunând o cerere

identică, la data de 15 februarie 2005, respinsă

și aceasta ca tardiv formulată, prin Decizia nr. 15/2005.

Pe cale de consecință, Instanța de Fond a interpretat corect

aceste prevederi legale și a constatat

legalitatea măsurii de

respingere a cererii

formulate de reclamantul D.C.

Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că, verificând

legalitatea sentinței atacate,

din perspectiva armonizării interesului

public cu drepturile subiective și interesele

legitime ale

recurentului

- reclamant, Instanța de Fond a aplicat corespunzător

prevederile legale incidente, astfel încât urmează a

respinge

recursul ca nefondat, în temeiul

art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

D.C., împotriva sentinței nr. 60/ F din 28 mai 2007 a Curții de Apel Brașov,

secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 24 ianuarie 2008.