ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 188/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 188/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 247 pronunțată la data de 30 ianuarie 2007 de Tribunalul Timiș a fost admisă în parte acțiunea formulată de SC A.I. SRL Timișoara împotriva pârâtei SC P.A. SRL care a fost obligată să permită accesul reclamantei pe terenul situat în Timișoara. Prin aceeași sentință au fost respinse capetele de cerere privind obligarea pârâtei la încetarea abuzurilor și permiterea accesului în imobil, a penalităților de întârziere precum și a celorlalte cereri subsidiare, ca nefondate. Instanța de fond a avut în vedere la pronunțarea acestei sentințe faptul că între părți au existat relații contractuale care au ajuns la termen, că proprietarul cuptorului a cărui ridicare s-a solicitat este proprietatea reclamantei, și că existența dreptului de retenție asupra acestuia pentru faptul că nu s-a plătit chiria nu i-a fost recunoscut pârâtei.
Sentința a fost apelată de pârâtă, care a criticat admiterea capătului de cerere prin care s-a permis accesul reclamantei pentru ridicarea cuptorului de pâine montat în imobil motivat de faptul că printr-o altă sentință pronunțată într-un litigiu dintre aceleași părți s-a stabilit că același cuptor de pâine care este în discuție și în acest litigiu aparținea pârâtei. Soluționând apelul, Curtea de apel, secția comercială, a înlăturat excepția autorității lucrului judecat invocată de apelantă apreciind că nu sunt întrunite cerințele art. 163 C. proc. civ., în alte cuvinte că lipsește tripla identitate privind părțile, obiectul și cauza. Trecând la analiza criticilor pe fond în legătură cu apartenența cuptorului de pâine pentru care s-a solicitat admiterea accesului, în vederea ridicării lui, Curtea a reținut că pârâta a depus la dosar contractul de comodat nr. 147 din 15 decembrie 2005 încheiat de SC P.A.
SA și SC P.C. SRL prin care comodatarul a pus la dispoziția comodantului SC P.A. SA un cuptor de pâine marca Debag producție germană, în valoare de 3000 euro, proprietatea SC P.C. SRL. Potrivit instanței de apel, tribunalul a reținut greșit faptul că nu s-a contestat dreptul relamantei de a ridica bunul mai sus numit, motiv care a dus la admiterea apelului și schimbarea sentinței iar pe fond la respingerea capătului de cerere prin care a fost obligată pârâta să permită accesul reclamantei pentru ridicarea cuptorului de pâine. Împotriva deciziei nr. 157 din 11 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara a declarat recurs reclamanta SC A.I. SRL, prin care în temeiul art. 304 alin. (9) C. proc.
civ., a solicitat admiterea recursului și menținerea soluției pronunțată de tribunal. În argumentarea acestui motiv recurenta a susținut că factura depusă în apel în probațiunea apartenenței cuptorului a fost întocmită procauza că în ipoteza în care intimata ar fi avut-o ar fi depus-o la fond. De asemenea, s-a referit la raporturile de locațiune care au existat între părțile în proces și a susținut că pârâta a interpretat totalitar dreptul de proprietate și ca urmare nu i-a permis accesul la documente și la mijloacele fixe aflate în spațiul închiriat. În continuare a susținut că raporturile de locațiune au încetat ca urmare a rezilierii contractului de închiriere, că nu au fost respectate clauzele Cap. IV art. 9 pct. 2, prin care s-a stipulat că locatorul era obligat să asigure folosința lucrului închiriat și că prin această conduită i s-au adus prejudicii lunare însemnate.
La rândul său, intimata a solicitat prin întâmpinare respingerea recursului precizând totodată pe baza înscrisurilor depuse odată cu întâmpinarea că între părți au existat mai multe litigii, că recurenta îi datorează chiria și alte cheltuieli și că în spațiul respectiv nu mai există cuptorul de pâine întrucât acesta a fost returnat proprietarului conform obligațiilor din contractul de comodat. Recursul este nefondat. Prima chestiune care se impune a fi examinată este cea referitoare la obligația prevăzută în sarcina părții care exercită calea de atac extraordinară a recursului de a respecta prevederile art. 302 1 [(lit. c)] și art. 304 alin. (1) C. proc. civ. Potrivit articolului menționat modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere pentru motive de nelegalitate.
În cazul de față, recurenta deși a invocat dispozițiile art. 304 alin. (9) C. proc. civ., prin argumentele expuse mai sus, care trebuiau să dezvolte motivul de nelegalitate, nu a evocat vreo încălcare a dispozițiilor legale. Motivul prevăzut de art. 304 alin. (9) C. proc. civ., poate să ducă la modificare sau la casare atunci „când hotărârea pronunțată este lovită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii”. Din istoricul relațiilor de locațiune expuse de recurentă și a chestiunilor care vizează evoluția raporturilor stabilite între părțile în proces nu se poate deduce că recurenta a demonstrat faptul că decizia din apel este lipsită de temei legal. Prin urmare, în lipsa unor argumente din care să rezulte că s-a aplicat un text de lege străin situației de fapt prin extinderea sau restrângerea respectivei norme nu se poate reține că prima teză a textului redat mai sus este demonstrată.
În continuare se constată că nici cea de-a doua ipoteză a textului nu a fost demonstrată întrucât nu au fost puse în discuție dispoziții legale ci clauze din contractul de locațiune care deși reflectă legătura juridică stabilită la un moment dat între părți nu are legătură directă cu obiectul cererii dedusă judecății. Chestiunile evocate sunt elemente de fapt care nu pot fi examinate decât în situația în care o vădită nelegalitate ar fi fost argumentată. În fine, celelelate susțineri care se referă la interpretarea unei probe (factura) depășesc sfera de analiză în cadrul motivului invocat. În consecință, față de cele ce preced, recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC A.I. SRL TIMIȘOARA împotriva deciziei civile nr. 157/ A din 11 iunie 2007 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 ianuarie 2008.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.