ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 570/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la 19 mai 2008, reclamanta SC R. SA, agenția Arad a chemat în judecată A.N.A.F., A.N.V. – D.R.V. Timișoara

și biroul vamal Lugoj, solicitând anularea Deciziei de regularizare nr. 361/8

din 20 februarie 2008 și Deciziei nr. 144 din 25 aprilie 2008 prin care i-a

fost respinsă contestația formulată în procedura administrativă; precum și

exonerarea de plata sumei de 4.147 lei reprezentând TVA plus majorări de

întârziere în sumă de 1646 lei.

Prin sentința civilă nr.

2210 din 9 septembrie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a admis excepția de necompetență materială

invocată de D.R.V. Timișoara și și-a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a IX-a contencios

administrativ.

S-a reținut pentru aceasta

incidența în cauză a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 – actul

administrativ-fiscal contestat vizând o sumă mai mică de 500.000 lei.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs A.N.A.F. care a susținut că potrivit dispozițiilor art. 10 alin.

(1) din Legea nr. 554/2004 litigiile ce au ca obiect acte administrative emise

sau încheiate de autorități publice centrale se soluționează de către Curtea de

Apel, secția de contencios administrativ.

Astfel fiind și cum în cauză

actul contestat aparține unui organ de specialitate al administrației publice

centrale, greșit s-a declinat competența de soluționare în favoarea

Tribunalului București.

Recursul nu este întemeiat.

Competența de soluționare a

litigiilor având ca obiect acte administrative ce privesc taxe și impozite,

contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, se stabilește potrivit art.

10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în funcție de valoare, după cum aceasta

este mai mică sau mai mare de 500.000 RON, fiind lipsit de relevanță în această

situație dacă actul administrativ este emis de o autoritate publică centrală sau

locală.

Cum în cauză, actul

administrativ contestat privește T.V.A. în accesoriile aferente sub valoarea de

500.000 RON, legal și temeinic Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului București, secția contencios administrativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de A.N.A.F., împotriva sentinței civile nr. 2210 din 9 septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 4 februarie 2009.