ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.10.2008

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5730/2008

HOTĂRÂRE
10.10.2008
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5730/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul

Suceava, secția civilă, la data de 7 martie 2008, reclamanții A.V., ș.a., au

chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava,

Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea

Discriminării, solicitând obligarea primilor trei pârâți la plata diferenței

dintre salariul lor și cel al procurorilor de la D.N.A. și D.I.I.C.O.T. ,

începând cu luna aprilie 2006 până la data rămânerii irevocabile a hotărârii

judecătorești, precum și pentru viitor, actualizate la data plății efective.

S-a solicitat

obligarea acelorași pârâți să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele

de muncă, precum și obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să

aloce fondurile necesare achitării sumelor datorate

În motivarea

acțiunii, reclamanții, judecători la Curtea de Apel Suceava, au arătat că deși

scopul adoptării O.U.G. nr. 27/2006 a fost eliminarea discriminărilor în

domeniul salarizării magistraților, astfel cum rezultă din nota de expunere,

prin această reglementare pârâtul Ministerul Justiției a promovat noi

discriminări.

Astfel, deși

prin art. 2 și art. 3 din O.U.G. nr. 27/2006 sunt stabilite principiile care

stau la baza sistemului de salarizare al judecătorilor, procurorilor și altor

categorii de persoane din sistemul justiției, respectiv nivelul instanțelor și

parchetelor, funcția deținută și vechimea în magistratură, prin dispozițiile

art. 11, s-a stabilit salarizarea procurorilor la nivelul funcțiilor corespunzătoare

existente la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție, fiind în mod privilegiat eliminată corelația obligatorie dintre

nivelul instanțelor sau parchetelor și criteriul vechimii în muncă necesare

accesului la respectivul nivel, stabilindu-se un sistem dublu de salarizare și

încălcându-se astfel principiul tratamentului egal în salarizare.

Prin întâmpinare,

pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Ministerul

Economiei și Finanțelor au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.

Tribunalul

Suceava, secția civilă, prin sentința civilă nr. 603 din 3 aprilie 2008, a

respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții

Ministerul Economiei și Finanțelor și (C.N.C.D.). Prin aceeași sentință, a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea reclamanților.

Pentru a

hotărî astfel, în ce privește lipsa calității procesuale pasive a C.N.C.D.,

instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 21 din O.G. nr. 137/2000,

persoana care se consideră discriminată poate formula cerere pentru acordarea

de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării, judecarea

urmând a avea loc cu citarea obligatorie a C.N.C.D. Ca atare, C.N.C.D. nu are

calitatea de pârât în accepțiunea dispozițiilor procedural civile, citarea sa

în cauză fiind impusă de această dispoziție legală.

Cu privire la

excepția invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța a

reținut că, potrivit dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind

finanțele publice, acest minister ordonează acțiunile ce sunt în

responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, neavând calitatea

de ordonator de credite.

Pe fondul cauzei, s-a

reținut că, în considerarea condițiilor specifice de numire, funcționare și

eliberare din funcție, dar și a atribuțiilor diferite pe care le au anumite

categorii de persoane, legiuitorul poate stabili drepturi diferite, fără ca

prin aceasta să aducă atingere principiului egalității reglementat de art. 16

din Constituție.

Împotriva sentinței

menționate au declarat recurs în termen legal reclamanții, criticând-o ca

nelegală și netemeinică pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., în sensul că instanța nu a analizat existenta discriminării în domeniul

salarizării în raport de actele normative menționate în acțiune.

Se mai critică faptul

că procurorilor din D.N.A. și D.I.I.C.O.T. le-a fost în mod privilegiat

eliminată corelația obligatorie dintre criteriul nivelului instanțelor și

parchetelor și criteriul vechimii necesare accesului la respectivul nivel, ceea

ce a creat, sub aspectul nivelului de salarizare, un dublu sistem.

Prin

încheierea nr. 937, dată în camera de consiliu la 24 iunie 2008, Curtea de Apel

Suceava, secția civilă, în baza dispozițiilor O.U.G. nr. 75/2008 a scos cauza

de pe rol și a înaintat-o spre competentă soluționare Înaltei Curți de Casație

și Justiție.

In faza recursului nu s-au administrat probe noi.

Analizând

actele și lucrările dosarului, Curtea urmează să constate că recursul declarat

de reclamanți este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele

considerente:

O.U.G. nr.

27/2006, aprobată prin Legea nr. 45/2007, prevede salarizarea și alte drepturi

ale judecătorilor, procurorilor și a altor categorii de personal din cadrul

justiției. Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) din acest act normativ,

judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora au dreptul pentru

activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită

în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu

vechimea în magistratură, prevăzută de art. 68 din Legea nr. 303/2004,

republicată, pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de

multiplicare prevăzuți în anexa care face parte din actul normativ menționat.

La stabilirea

coeficienților de multiplicare se au în vedere două criterii, respectiv gradul

instanței sau parchetului și funcția deținută. Coeficientul de multiplicare, pe

baza căruia se stabilește indemnizația de încadrare bruta lunară a

judecătorilor și procurorilor, scade de la președintele Înaltei Curți de

Casație și Justiție, respectiv procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție până la judecătorii, procurorii și auditorii de

justiție cu 0-1 an vechime.

În raport de dispozițiile

art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 27/2006 și de dispozițiile art. 1 alin. (1) și

(2) din O.U.G. nr. 43/2002, D.N.A. și D.I.I.C.O.T. sunt structuri cu

personalitate juridică distinctă, iar procurorii din cadrul acestor structuri

sunt salarizați potrivit nr. crt. 6-13, lit. A) din anexa la O.G. nr. 27/2006,

în stabilirea indemnizațiilor acestora avându-se în vedere criteriul naturii

cauzelor pe care le instrumentează și anume combaterea infracțiunilor de

criminalitate organizată și terorism, precum și a corupției.

Corect a reținut

instanța de fond că, în considerarea condițiilor specifice de numire,

funcționare și, mai ales, a atribuțiilor pe care le au diferite categorii de

persoane, legiuitorul a stabilit drepturi diferite de care beneficiază acestea,

drepturi care sunt indisolubil legate de rolul, răspunderea, complexitatea și

de privațiunile inerente fiecărei funcții în parte, fără ca prin aceasta să se

aducă vreo atingere principiului egalității persoanelor în fața legii și a

autorităților publice, garantat de art. 16 din Constituție și de reglementările

internaționale.

In ceea ce

privește susținerea recurenților în sensul că sunt încălcate dispozițiile art.

14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale care consacră principiul nediscrirninării, Înalta Curte reține că,

în conformitate cu jurisprudența europeană, acest articol nu are o existență

independentă și nu se poate, așadar, reține încălcarea sa decât dacă aceasta

intervine în legătură cu un drept sau cu o libertate consacrate de textul

Convenției. Având în vedere faptul că recurenții nu au indicat care anume drept

garantat de Convenție consideră că este încălcat, este nemotivată critica

privind încălcarea principiului nediscriminării prevăzut în această reglementare

internațională.

Pentru considerentele

expuse, Curtea urmează să respingă recursul reclamanților ca nefondat.

Respinge ca

nefondat recursul declarat de reclamanții A.V., ș.a., împotriva sentinței

civile nr. 603 din 3 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava, secția

civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publica,

astăzi 10 octombrie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-10-07
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5591/2008
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată 1.1.Obiect Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția civilă, la 22 aprilie 2008,
ÎCCJ 2008-11-18
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4144/2008
urorii numiți la D.I.I.C.O.T. și D.N.A. din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile legii speciale, au dobândit dreptul de a funcționa la acest nivel în ierarhia parchetelor, echivalența funcțiilor
ÎCCJ 2008-10-07
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5612/2008
litera A, din anexă) precum și toate celelalte drepturi de salarizare stabilite numai pentru aceștia prin alte acte normative. Potrivit art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 27/2006 salarizarea personalului prevăzut de acest act normativ a fost s
ÎCCJ 2008-10-07
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3307/2008
Înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile legii speciale, au dobândit dreptul de a funcționa la acest nivel în ierarhia parchetelor, echivalența funcțiilor respective rezultând și din prevederile art. 11 ale O.U.G. nr. 27/2006, pri
ÎCCJ 2011-06-22
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3634/2011
t, în sensul anterior arătat, li s-a acordat o despăgubire egală cu diferențele de drepturi salariale dintre indemnizațiile procurorilor DNA și DIICOT, corespunzător funcțiilor exercitate și drepturilor încasate, începând cu data de 01 apri
Sursă