ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1175/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 646 din 15 martie 2006, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul S.N.P.V.P.L. București, în contradictoriu cu pârâtele A.N.A.F. și A.N.V. În motivarea sentinței civile pronunțate, Curtea de Apel, a reținut, în esență, aspectele ce vor fi arătate în continuare. Prin acțiunea precizată la data de 1 martie 2006, reclamantul S.N.P.V.P.L., a solicitat anularea Ordinului președintelui A.N.A.F.

nr. 1855 din iunie 2005 emis cu ocazia concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere vacante de director executiv din cadrul direcțiilor regionale vamale București și Galați, respectiv a funcțiilor publice de șef birou vamal din cadrul birourilor vamale Brașov, Pitești, Tulcea, Piatra-Neamț, Suceava, Giurgiulești, Jimbolia și Zona liberă Curtici, programate în data de 29 iunie 2005 și 30 iunie 2005. Totodată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor la respectarea condițiilor de participare, desfășurare și publicitate a concursurilor, precum și suspendarea concursurilor până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. Reclamantul a invocat prevederile art. 50 din H.G.

nr. 1209/2003, potrivit cărora sunt nule de drept concursurile pentru ocuparea funcțiilor publice din cadrul autorităților și instituțiilor publice organizate cu nerespectarea dispozițiilor legale. În acest sens, reclamantul a susținut că, în anul 2005, una dintre condițiile necesare pentru organizarea concursurilor era obținerea avizului Ministerului Finanțelor Publice privind alocarea fondurilor pentru posturile vacante, iar în ceea ce privește modul de organizare a concursurilor, au fost încălcate prevederile legale cu privire la condițiile generale pentru ocuparea funcțiilor publice, fiind create discriminări între funcționarii publici și persoanele care nu au această calitate. Curtea de Apel a reținut că, prin ordinul contestat, au fost aprobate condițiile de participare la concurs și bibliografia pe baza propunerilor A.N.V.

și au fost stabilite comisiile de examinare și soluționare a contestațiilor pentru concursul din 29 iunie 2005. Instanța de Fond a reținut că susținerile reclamantului sunt neîntemeiate pentru următoarele considerente: Începând cu data de 1 noiembrie 2000, personalul vamal a dobândit calitatea de funcționar public, funcțiile specifice din cadrul autorității vamale fiind echivalente cu funcțiile publice generale conform Notei Ministerului Finanțelor Publice nr. 561961 din 08 septembrie 2000, iar A.N.A.F.

a acordat avizul favorabil pentru funcțiile publice din cadrul aparatului propriu și din unitățile subordonate; Echivalarea funcției publice specifice de șef birou vamal cu funcția publică generală de director executiv adjunct a fost reconfirmată prin avizul nr. 6140 din 13 august 2004 emis de A.N.F.P.; Organizarea concursurilor s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 50, 51 și 58 din Legea nr. 188/1999, republicată; Avizul favorabil al Ministerului Finanțelor Publice a fost solicitat de către A.N.V. și a fost emis sub nr. 42844 din 19 iulie 2005, în conformitate cu dispozițiile O.U.G. nr. 92/2004, deși aceste dispoziții nu impun emiterea avizului ministerului anterior avizului A.N.A.F.; În ceea ce privește competența A.N.A.F.

de a organiza concursurile pentru ocuparea funcțiilor publice specifice, sunt incidente dispozițiile art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 188/1999, republicată, potrivit cărora condițiile de participare și procedura de organizare a concursului vor fi stabilite în condițiile prezentei legi, iar concursul va fi organizat și gestionat de către A.N.A.F.; În speță sunt aplicabile dispozițiile în vigoare la data emiterii ordinului contestat, iar nu prevederile cuprinse într-un proiect legislativ de modificare a Legii nr. 188/1999; Nu au existat discriminări față de funcționarii publici în ceea ce privește condițiilor prevăzute de art. 58 din Legea nr. 188/1999, republicată, întrucât candidații care și-au depus dosarele pentru concursurile anterioare aveau posibilitatea să le reactualizeze și să le depună pentru concursurile din 29 și 30 iunie 2005, iar ordinul atacat nu conține nici o prevedere prin care să fi fost limitat accesul acestora la concurs.

Împotriva Sentinței Civile nr. 646 din 15 martie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul S.N.P.V.P.L. București, solicitând casarea acesteia pentru nelegalitate, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În motivarea cererii de recurs, recurentul-reclamant a arătat că Instanța de Fond nu a reținut faptul că avizul Ministerului Finanțelor Publice a fost emis ulterior datei programate pentru susținerea concursului. Având în vedere dispozițiile art. 42 din O.U.G.

nr. 92/2004, potrivit cărora pentru organizarea concursurilor în anul 2005 era necesar avizul Ministerului Finanțelor Publice de alocare a fondurilor pentru posturile vacante, iar în cazul de față, Ministerul Finanțelor Publice nu a alocat fonduri, ci a fost de acord cu susținerea concursurilor, cu condiția ca autoritatea vamală să se încadreze în bugetul de venituri și cheltuieli, recurentul-reclamant a solicitat să se constate că de fapt avizul nu există. Recurentul-reclamant a mai arătat că Instanța de Fond a fost în eroare și când a reținut echivalarea funcțiilor publice generale cu funcțiile publice specifice, echivalarea fiind doar de natură salarială. Potrivit Legii nr. 188/1999, republicată, în art. 50 sunt reglementate condițiile de recrutare a funcționarilor publici, iar în art. 58 sunt reglementate condițiile de promovare în funcții de conducere.

Conform susținerilor recurentului - reclamant, ocuparea funcțiilor de conducere se poate face numai prin promovare, pentru că o interpretare diferită ar fi contrară voinței legiuitorului, iar condițiile prevăzute pentru ocuparea funcțiilor publice și de conducere, fiind de fapt de recrutare, nu pot fi impuse persoanelor care au deja calitatea de funcționari publici. În ceea ce privește competența de organizare a concursurilor pentru funcțiile publice specifice, recurentul-reclamant a arătat că art. 51 din Legea nr. 188/1999 prevede fără echivoc că aceasta revine autorității sau instituției publice, iar nu A.N.A.F. Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 13 noiembrie 2006, intimata-pârâtă A.N.A.F.

a arătat, în esență, că în speță au fost respectate toate prevederile legale privind reorganizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice vacante, recurentul-reclamant făcând o confuzie între concursul de promovare și cel de recrutare. La rândul său, intimata-pârâtă A.N.V., a arătat, prin întâmpinare, că sentința atacată este rezultatul unei corecte interpretări și aplicări a legii la speța dedusă judecății, nici una dintre criticile formulate în recurs nefiind fondată. Examinând cauza în raport cu motivele de recurs invocate cu prevederile art. 304 1 din C. proc. Civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Prin Ordinul nr. 1855 din 9 iunie 2005, Președintele A.N.A.F.

a aprobat condițiile de participare la concurs și bibliografia pentru concursul ce urma a fi organizat pentru ocuparea unor funcții de conducere vacante enumerate în articolul 2 al Ordinului. Totodată, a fost stabilită componența comisiei de examinare și a comisiei de soluționare contestațiilor, pentru concursul care urma să aibă loc în data de 29 iunie 2005 proba scrisă și în data de 30 iunie 2005 – proba orală. În preambulul Ordinului au fost reținute prevederile art. 20 alin. (1) lit. j) și art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea.188/1999, art. 1 alin. (1) pct. 1 lit. f) din Regulamentul de organizare și funcționare a A.N.A.F., aprobat prin H.G. nr. 624/2003, cu modificările și completările ulterioare, art. 7 și art. 22 din HG nr. 1209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici și art. 1 2 și 3 din anexa nr. 1 a H.G.

nr. 1209/2003. În anexa Ordinului au fost prevăzute condițiile generale impuse de art. 50 din Legea nr. 188/1999 pentru ocuparea funcțiilor publice,urmate de o serie de condiții specifice funcțiilor de conducere de director executiv și de șef birou vamal scoase la concurs.

Cu referire concretă la criticile formulate în cererea de recurs, Înalta Curte constată următoarele: Ministerul Finanțelor Publice a avizat organizarea concursului, cu condiția încadrării în fondurile aprobate pentru cheltuielile de personal pe anul 2005, prin avizul nr. 42844 din 19 iulie 2005, luând în considerare prevederile art. 2 alin. (2) lit. c) și e) și art. 2 alin. (4) din OG nr. 63/2005 pentru reglementarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor de personal în anul 2005, intrată în vigoare la data de 1 iulie 2005. Întrucât acest aviz a fost favorabil și nu a pus problema alocării unor fonduri suplimentare, posturile scoase la concurs urmând a fi încadrate în cheltuielile de personal pe anul 2005, Curtea reține că data emiterii avizului nu poate atrage nulitatea Ordinului de aprobare a concursului, cu atât mai mult cu cât recurentul-reclamant nu a indicat modul în care membrii sindicatului ar fi fost vătămați din acest motiv.

Articolul 51 din Legea nr. 188/1999, republicată, prevede că „ocuparea funcțiilor publice se poate face prin promovare, transfer, redistribuire sau concurs”, în speța dedusă judecății fiind organizat un concurs pentru ocuparea unor funcții de conducere. De asemenea, art. 56 alin. (2) prevede că, promovarea în funcții superioare se face prin concurs sau examen, astfel încât considerațiile făcute de recurent cu privire la sensul noțiunilor de „recrutare” și „promovare” nu au relevanță în cauză. Faptul că emitentul Ordinului a prevăzut, pe de o parte, condițiile generale necesare pentru ocuparea funcțiilor publice și pe de altă parte, condiții specifice pentru fiecare categorie de funcții publice de conducere scoase la concurs nu contravine, ci, dimpotrivă, se încadrează în prevederile art. 50 și art. 58 din Legea nr. 188/1999, interpretate logic și sistematic.

Ocuparea unei funcții de conducere presupune mai întâi îndeplinirea condițiilor generale pentru ocuparea funcțiilor publice, potrivit art. 50 din Legea nr. 188/1999, la care se adaugă condiții de pregătire, experiență și performanță profesională specifice funcției de conducere, în sensul prevederilor art. 58 din Legea nr. 188/1999. Condiția referitoare la cursuri postuniversitare, specializări sau perfecționări, prevăzute în anexa Ordinului nr. 1855/2005 este în acord cu dispozițiile art. 58 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 (în forma în vigoare la acea dată), privind absolvirea de programe de formare specializată și perfecționare în administrația publică, organizate de către Institutul Național de Administrație, centrale regionale de formare continuă pentru administrația publică locală precum și de alte instituții specializate din țară și din străinătate.

În ceea ce privește competența organizării concursului, Curtea reține că Instanța de Fond a constatat corect îndeplinirea prevederilor art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 188/1999, întrucât prin avizul nr. 6140 din 13 august 2004 al A.N.A.F., funcția de șef birou vamal a fost echivalată cu funcția de director executiv adjunct, atât din punct de vedere al conținutului funcției publice cât și din punct de vedere al salariului. Având în vedere toate aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, neexistând motive de casare sau modificare a sentinței potrivit art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ. sau art. 20 alin. (3) din Legea nr. 54/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de S.N.P.V.P.L. București împotriva Sentinței Civile nr. 646 din 15 martie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 februarie 2007.