ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1175/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 646 din 15 martie 2006,

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a

respins acțiunea formulată de reclamantul S.N.P.V.P.L. București, în

contradictoriu cu pârâtele A.N.A.F. și A.N.V.

În motivarea sentinței

civile pronunțate, Curtea de Apel, a reținut, în esență, aspectele ce vor fi

arătate în continuare.

Prin acțiunea precizată la

data de 1 martie 2006, reclamantul S.N.P.V.P.L., a solicitat anularea Ordinului

președintelui A.N.A.F. nr. 1855 din iunie 2005 emis cu ocazia concursurilor

pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere vacante de director executiv

din cadrul direcțiilor regionale vamale București și Galați, respectiv a

funcțiilor publice de șef birou vamal din cadrul birourilor vamale Brașov,

Pitești, Tulcea, Piatra-Neamț, Suceava, Giurgiulești, Jimbolia și Zona liberă

Curtici, programate în data de 29 iunie 2005 și 30 iunie 2005. Totodată,

reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor la respectarea condițiilor de

participare, desfășurare și publicitate a concursurilor, precum și suspendarea

concursurilor până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.

Reclamantul a invocat

prevederile art. 50 din H.G. nr. 1209/2003, potrivit cărora sunt nule de drept

concursurile pentru ocuparea funcțiilor publice din cadrul autorităților și

instituțiilor publice organizate cu nerespectarea dispozițiilor legale.

În acest sens, reclamantul a

susținut că, în anul 2005, una dintre condițiile necesare pentru organizarea

concursurilor era obținerea avizului Ministerului Finanțelor Publice privind

alocarea fondurilor pentru posturile vacante, iar în ceea ce privește modul de

organizare a concursurilor, au fost încălcate prevederile legale cu privire la

condițiile generale pentru ocuparea funcțiilor publice, fiind create

discriminări între funcționarii publici și persoanele care nu au această

calitate.

Curtea de Apel a reținut că,

prin ordinul contestat, au fost aprobate condițiile de participare la concurs

și bibliografia pe baza propunerilor A.N.V. și au fost stabilite comisiile de

examinare și soluționare a contestațiilor pentru concursul din 29 iunie 2005.

Instanța de Fond a reținut

că susținerile reclamantului sunt neîntemeiate pentru următoarele considerente:

Începând cu data de 1

noiembrie 2000, personalul vamal a dobândit calitatea de funcționar public,

funcțiile specifice din cadrul autorității vamale fiind echivalente cu

funcțiile publice generale conform Notei Ministerului Finanțelor Publice nr. 561961

din 08 septembrie 2000, iar A.N.A.F. a acordat avizul favorabil pentru

funcțiile publice din cadrul aparatului propriu și din unitățile subordonate;

Echivalarea funcției publice

specifice de șef birou vamal cu funcția publică generală de director executiv

adjunct a fost reconfirmată prin avizul nr. 6140 din 13 august 2004 emis de

A.N.F.P.;

Organizarea concursurilor

s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 50, 51 și 58 din Legea nr. 188/1999,

republicată;

Avizul favorabil al

Ministerului Finanțelor Publice a fost solicitat de către A.N.V. și a fost emis

sub nr. 42844 din 19 iulie 2005, în conformitate cu dispozițiile O.U.G. nr. 92/2004,

deși aceste dispoziții nu impun emiterea avizului ministerului anterior

avizului A.N.A.F.;

În ceea ce privește

competența A.N.A.F. de a organiza concursurile pentru ocuparea funcțiilor

publice specifice, sunt incidente dispozițiile art. 51 alin. (2) lit. b) din

Legea nr. 188/1999, republicată, potrivit cărora condițiile de participare și

procedura de organizare a concursului vor fi stabilite în condițiile prezentei

legi, iar concursul va fi organizat și gestionat de către A.N.A.F.;

În speță sunt aplicabile

dispozițiile în vigoare la data emiterii ordinului contestat, iar nu

prevederile cuprinse într-un proiect legislativ de modificare a Legii nr. 188/1999;

Nu au existat discriminări

față de funcționarii publici în ceea ce privește condițiilor prevăzute de art. 58

din Legea nr. 188/1999, republicată, întrucât candidații care și-au depus

dosarele pentru concursurile anterioare aveau posibilitatea să le reactualizeze

și să le depună pentru concursurile din 29 și 30 iunie 2005, iar ordinul atacat

nu conține nici o prevedere prin care să fi fost limitat accesul acestora la

concurs.

Împotriva Sentinței Civile nr.

646 din 15 martie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul S.N.P.V.P.L. București,

solicitând casarea acesteia pentru nelegalitate, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În motivarea cererii de

recurs, recurentul-reclamant a arătat că Instanța de Fond nu a reținut faptul

că avizul Ministerului Finanțelor Publice a fost emis ulterior datei programate

pentru susținerea concursului. Având în vedere dispozițiile art. 42 din O.U.G. nr.

92/2004, potrivit cărora pentru organizarea concursurilor în anul 2005 era

necesar avizul Ministerului Finanțelor Publice de alocare a fondurilor pentru posturile

vacante, iar în cazul de față, Ministerul Finanțelor Publice nu a alocat fonduri,

ci a fost de acord cu susținerea concursurilor, cu condiția ca autoritatea

vamală să se încadreze în bugetul de venituri și cheltuieli,

recurentul-reclamant a solicitat să se constate că de fapt avizul nu există.

Recurentul-reclamant a mai

arătat că Instanța de Fond a fost în eroare și când a reținut echivalarea

funcțiilor publice generale cu funcțiile publice specifice, echivalarea fiind

doar de natură salarială.

Potrivit Legii nr. 188/1999,

republicată, în art. 50 sunt reglementate condițiile de recrutare a funcționarilor

publici, iar în art. 58 sunt reglementate condițiile de promovare în funcții de

conducere.

Conform susținerilor

recurentului - reclamant, ocuparea funcțiilor de conducere se poate face numai

prin promovare, pentru că o interpretare diferită ar fi contrară voinței

legiuitorului, iar condițiile prevăzute pentru ocuparea funcțiilor publice și

de conducere, fiind de fapt de recrutare, nu pot fi impuse persoanelor care au

deja calitatea de funcționari publici.

În ceea ce privește

competența de organizare a concursurilor pentru funcțiile publice specifice,

recurentul-reclamant a arătat că art. 51 din Legea nr. 188/1999 prevede fără

echivoc că aceasta revine autorității sau instituției publice, iar nu A.N.A.F.

Prin întâmpinarea depusă la dosar

la data de 13 noiembrie 2006, intimata-pârâtă A.N.A.F. a arătat, în esență, că

în speță au fost respectate toate prevederile legale privind reorganizarea

concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice vacante, recurentul-reclamant

făcând o confuzie între concursul de promovare și cel de recrutare.

La rândul său, intimata-pârâtă

A.N.V., a arătat, prin întâmpinare, că sentința atacată este rezultatul unei

corecte interpretări și aplicări a legii la speța dedusă judecății, nici una

dintre criticile formulate în recurs nefiind fondată.

Examinând cauza în raport cu

motivele de recurs invocate cu prevederile art. 304

1

din C. proc. Civ.,

Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce vor fi

expuse în continuare.

Prin Ordinul nr. 1855 din 9

iunie 2005, Președintele A.N.A.F. a aprobat condițiile de participare la concurs

și bibliografia pentru concursul ce urma a fi organizat pentru ocuparea unor funcții

de conducere vacante enumerate în articolul 2 al Ordinului.

Totodată, a fost stabilită

componența comisiei de examinare și a comisiei de soluționare contestațiilor,

pentru concursul care urma să aibă loc în data de 29 iunie 2005 proba scrisă și

în data de 30 iunie 2005 – proba orală.

În preambulul Ordinului au

fost reținute prevederile art. 20 alin. (1) lit. j) și art. 51 alin. (2) lit.

b) din Legea.188/1999, art. 1 alin. (1) pct. 1 lit. f) din Regulamentul de

organizare și funcționare a A.N.A.F., aprobat prin H.G. nr. 624/2003, cu

modificările și completările ulterioare, art. 7 și art. 22 din HG nr. 1209/2003

privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici și art. 1 2

și 3 din anexa nr. 1 a H.G. nr. 1209/2003.

În anexa Ordinului au fost

prevăzute condițiile generale impuse de art. 50 din Legea nr. 188/1999 pentru

ocuparea funcțiilor publice,urmate de o serie de condiții specifice funcțiilor

de conducere de director executiv și de șef birou vamal scoase la concurs.

Cu referire concretă la

criticile formulate în cererea de recurs, Înalta Curte constată următoarele:

Ministerul Finanțelor

Publice a avizat organizarea concursului, cu condiția încadrării în fondurile

aprobate pentru cheltuielile de personal pe anul 2005, prin avizul nr. 42844

din 19 iulie 2005, luând în considerare prevederile art. 2 alin. (2) lit. c) și

e) și art. 2 alin. (4) din OG nr. 63/2005 pentru reglementarea unor măsuri de

reducere a cheltuielilor de personal în anul 2005, intrată în vigoare la data

de 1 iulie 2005.

Întrucât acest aviz a fost

favorabil și nu a pus problema alocării unor fonduri suplimentare, posturile

scoase la concurs urmând a fi încadrate în cheltuielile de personal pe anul

2005, Curtea reține că data emiterii avizului nu poate atrage nulitatea Ordinului

de aprobare a concursului, cu atât mai mult cu cât recurentul-reclamant nu a indicat

modul în care membrii sindicatului ar fi fost vătămați din acest motiv.

Articolul 51 din Legea nr. 188/1999,

republicată, prevede că „ocuparea funcțiilor publice se poate face prin

promovare, transfer, redistribuire sau concurs”, în speța dedusă judecății

fiind organizat un concurs pentru ocuparea unor funcții de conducere.

De asemenea, art. 56 alin.

(2) prevede că, promovarea în funcții superioare se face prin concurs sau examen,

astfel încât considerațiile făcute de recurent cu privire la sensul noțiunilor de

„recrutare” și „promovare” nu au relevanță în cauză.

Faptul că emitentul Ordinului

a prevăzut, pe de o parte, condițiile generale necesare pentru ocuparea

funcțiilor publice și pe de altă parte, condiții specifice pentru fiecare

categorie de funcții publice de conducere scoase la concurs nu contravine, ci,

dimpotrivă, se încadrează în prevederile art. 50 și art. 58 din Legea nr. 188/1999,

interpretate logic și sistematic. Ocuparea unei funcții de conducere presupune

mai întâi îndeplinirea condițiilor generale pentru ocuparea funcțiilor publice,

potrivit art. 50 din Legea nr. 188/1999, la care se adaugă condiții de

pregătire, experiență și performanță profesională specifice funcției de conducere,

în sensul prevederilor art. 58 din Legea nr. 188/1999.

Condiția referitoare la cursuri

postuniversitare, specializări sau perfecționări, prevăzute în anexa Ordinului nr.

1855/2005 este în acord cu dispozițiile art. 58 alin. (1) lit. a) din Legea nr.

188/1999 (în forma în vigoare la acea dată), privind absolvirea de programe de

formare specializată și perfecționare în administrația publică, organizate de către

Institutul Național de Administrație, centrale regionale de formare continuă

pentru administrația publică locală precum și de alte instituții specializate din

țară și din străinătate.

În ceea ce privește competența

organizării concursului, Curtea reține că Instanța de Fond a constatat corect

îndeplinirea prevederilor art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 188/1999,

întrucât prin avizul nr. 6140 din 13 august 2004 al A.N.A.F., funcția de șef

birou vamal a fost echivalată cu funcția de director executiv adjunct, atât din

punct de vedere al conținutului funcției publice cât și din punct de vedere al

salariului.

Având în vedere toate aceste

considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va

respinge recursul ca nefondat, neexistând motive de casare sau modificare a

sentinței potrivit art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ. sau art. 20 alin. (3) din Legea nr. 54/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de S.N.P.V.P.L. București împotriva Sentinței Civile nr. 646 din 15 martie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 februarie 2007.