ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1741/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 7 noiembrie 2005, reclamantul S.N.P.V.P.L. a solicitat, în contradictoriu cu A.N.F.P. și A.N.V., constatarea nulității concursurilor organizate în luna septembrie 2005 pentru funcțiile publice de director executiv, director executiv adjunct, șef adjunct birou vamal și șef birou vamal, invocând dispozițiile art. 58 din Legea nr. 188/1999 și al H.G. nr. 1209/2003. La termenul de judecată din 24 mai 2006 instanța de fond a respins excepțiile invocate în cauză privind autoritatea de lucru judecat, lipsa calității procesuale active a reclamantului și lipsa de interes în formularea acțiunii precum și excepția inadmisibilității acesteia.

Pe fondul cauzei, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2110 din 4 octombrie 2006, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamant reținând că susținerile acestuia nu-și găsesc fundament în probele dosarului. Astfel, s-a apreciat că susținerile reclamantului în legătură cu avizele M.F.P. sunt lipsite de relevanță atâta vreme cât organizarea concursului s-a făcut cu respectarea bugetului de cheltuieli aprobat. S-a apreciat de asemenea că suspendarea concursurilor anterioare, până la soluționarea acțiunii în constatarea nulității, nu reprezintă un impediment pentru autoritățile pârâte să ia măsuri pentru ocuparea funcțiilor publice vacante în acest interval, în caz contrar riscând perturbarea gravă a activității instituției.

S-a mai apreciat că nu pot fi reținute nici susținerile reclamantului privind nerespectarea termenului de 5 zile de la depunerea dosarelor, pentru începerea selecției și a termenului de 24 de ore ce trebuie să existe între momentul afișării rezultatelor la proba scrisă și interviu și nici susținerile privind nulitatea probei scrise a concursului din moment ce nu s-au făcut în acest sens probe concrete, motivele de nulitate nefiind dezvoltate. În sfârșit, s-a reținut că în condițiile în care a existat avizul de asimilare a funcției de șef birou vamal cu funcția de director executiv adjunct, în mod legal concursul pentru această funcție s-a organizat de către A.N.F.P. și s-au aplicat condițiile de vechime prevăzute pentru această din urmă funcție.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs reclamantul S.N.P.V.P.L., solicitând casarea hotărârii atacate pentru nelegalitate, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În motivarea căii de atac, recurentul-reclamant a arătat că instanța de fond a apreciat în mod eronat organizarea concursurilor în temeiul art. 50 din Legea nr. 188/1999, pentru că între condițiile de participare la concursul pentru ocuparea funcțiilor de conducere de director executiv și șef adjunct birou vamal trebuia în mod obligatoriu să fie incluse condițiile impuse de art. 58 din aceeași lege, pentru ocuparea funcțiilor de conducere. O altă critică se referă la emiterea avizelor favorabile din 29 iulie 2005 și 12 august 2005 ale M.F.P.

cu încălcarea art. 42 din O.U.G. nr. 92/2004, autoritatea emitentă condiționând avizarea concursurilor de încadrarea în bugetul de cheltuieli cu salariile alocat pentru anul 2005. Recurentul-reclamant a mai arătat că prin organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de șef birou vamal de către A.N.F.P., iar nu de A.N.V. au fost încălcate normele cuprinse în art. 51 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 188/1999 și art. 7 din H.G. nr. 1209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici. Soluția instanței de fond a fost criticată și sub aspectul procedurii de desfășurare a concursului, arătându-se că termenul pentru organizarea probei interviului nu poate fi mai scurt de 24 de ore din momentul afișării rezultatelor, conform art. 19 din H.G.

nr. 1209/2003 și că instanța de fond a omis să se pronunțe asupra motivului vicierii condițiilor de publicitate prin anunțurile diferite cu privire la perioada de depunere a dosarelor de înscriere la concurs. Prin întâmpinările depuse la dosar, intimatele-pârâte au arătat, în esență, că în speță au fost respectate toate prevederile legale privind organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere vacante, sentința atacată fiind expresia corectei interpretări și aplicări a legii la speța dedusă judecății. Examinând cauza în raport cu motivele de recurs invocate și cu prevederile art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În luna septembrie 2005 au fost organizate concursuri pentru ocuparea unor funcții publice de conducere vacante din cadrul structurilor subordonate A.N.V., la datele și în condițiile ce rezultă din înscrisurile depuse la dosarul de fond. Art. 51 din Legea nr. 188/1999, în forma în vigoare la data respectivă, prevede că „ocuparea funcțiilor publice se poate face prin promovare, transfer, redistribuire sau concurs”, în speță fiind organizate concursuri pentru ocuparea unor funcții de conducere. Ocuparea unei funcții de conducere presupune, pe de o parte, îndeplinirea condițiilor generale pentru ocuparea funcțiilor publice, prevăzute de art. 50 din Legea nr. 188/1999 și pe de altă parte o serie de condiții specifice funcției de conducere, în sensul art. 58 din aceeași lege, astfel încât referirea pe care instanța de fond a făcut-o la condițiile prevăzute în art. 50 nu contravine legii.

M.F.P. a avizat organizarea concursurilor cu condiția încadrării în fondurile aprobate pentru cheltuieli de personal în anul 2005, luând în considerare prevederile art. 2 alin. (2) lit. c) și e) și ale art. 2 alin. (4) din O.G. nr. 63/2005 pentru reglementarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor de personal în anul 2005, intrată în vigoare la data de 1 iulie 2005. Motivul de recurs constând în încălcarea art. 42 alin. (2) din O.U.G. nr. 92/2004 este astfel complet nefondat, cu atât mai mult cu cât recurentul-reclamant nu a indicat modul în care membrii sindicatului ar fi fost vătămați prin emiterea avizelor M.F.P. În ceea ce privește competența organizării concursului, Curtea constată că soluția instanței de fond este rezultatul aplicării corecte a art. 51 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, întrucât prin avizul nr. 6140 din 13 august 2004 al A.N.F.P., funcția de șef birou vamal a fost echivalent cu funcția de director executiv.

Ultimele două motive de recurs sunt de asemenea, neîntemeiate, pentru că, pe de o parte, exigențele art. 17 și 19 din regulamentul de organizare și desfășurare a concursurilor, aprobat prin H.G. nr. 1209/2003, pot fi asigurate prin programarea probelor în două zile consecutive, la ore diferite, iar pe de altă parte instanța de fond a analizat „motivul vicierii condițiilor de publicitate”, constatând că reclamantul nu a dovedit vătămarea concretă a drepturilor candidaților. În consecință, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de S.N.P.V.P.L., împotriva sentinței civile nr. 2110 din 4 octombrie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 martie 2007.