Decizia nr. 2954/2007 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 14 decembrie 2006, reclamantul Cîrniciu Stere a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Călărași, anularea hotărârii nr. 4698 din 13 octombrie 2006 și acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 662 din 1 martie 2007, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a obligat pârâta să emită o hotărâre prin care să recunoască reclamantului drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 17 iulie 1944 – 6 martie 1945. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut, în esență, că prevederile O.G.

nr. 105/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, nu disting și nu solicită ca persoana care a avut de suferit persecuții din motive etnice să fie născută chiar în momentul strămutării, fiind necesară doar nașterea acesteia în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945. Astfel, a mai arătat Instanța, reclamantul care s-a născut la data de 17 iulie 1944 beneficiază de prevederile legii sus-menționate, părinții săi fiind strămutați la data de 16 iunie 1942 ca urmare a Tratatului de la Craiova semnat în anul 1940. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta C.J.P. Călărași, solicitând casarea hotărârii recurate și respingerea acțiunii. Recurenta a susținut că la data strămutării părinților săi, reclamantul nu era născut și nici conceput, astfel încât greșit a reținut Instanța de Fond că are calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000.

Recursul este nefondat. Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia persoana cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate. Prin Normele de aplicare a ordonanței, aprobată prin H.G. nr. 127/2002, persoanelor strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate și cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral. În speță, în mod corect Instanța a apreciat că și copilul născut în localitatea în care părinții au fost strămutați are același statut ca aceștia, întrucât consecințele nefavorabile și prejudiciile pe care le-a suferit familia, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate, s-au răsfrânt și asupra sa.

Faptul că reclamantul se încadrează în prevederile Legii nr. 189/2000 rezultă din probele administrate în cauză respectiv: copia de pe Situația de avere imobilă rurală a locuitorului D.C. (tatăl reclamantului), copia extras de pe tabelul cu refugiații din comuna Uzunga - Arman și acte de stare civilă. În consecință, soluția Instanței fiind temeinică și legală, recursul este nefondat și în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursul declarat de C.J.P. Călărași împotriva sentinței civile nr. 662 din 1 martie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 iunie 2007.