ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2954/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 14 decembrie 2006,

reclamantul Cîrniciu Stere a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de

Pensii Călărași, anularea hotărârii nr. 4698 din 13 octombrie 2006 și acordarea

drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.

Curtea de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 662 din 1

martie 2007, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a obligat

pârâta să emită o hotărâre prin care să recunoască reclamantului drepturile

prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 17 iulie 1944 – 6 martie 1945.

Pentru a hotărî astfel,

instanța a reținut, în esență, că prevederile O.G. nr. 105/1999, aprobată cu

modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, nu disting și nu solicită ca

persoana care a avut de suferit persecuții din motive etnice să fie născută

chiar în momentul strămutării, fiind necesară doar nașterea acesteia în

perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945.

Astfel, a mai arătat Instanța,

reclamantul care s-a născut la data de 17 iulie 1944 beneficiază de prevederile

legii sus-menționate, părinții săi fiind strămutați la data de 16 iunie 1942 ca

urmare a Tratatului de la Craiova semnat în anul 1940.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs pârâta C.J.P. Călărași, solicitând casarea hotărârii recurate

și respingerea acțiunii.

Recurenta a susținut că la

data strămutării părinților săi, reclamantul nu era născut și nici conceput,

astfel încât greșit a reținut Instanța de Fond că are calitatea de beneficiar

al prevederilor Legii nr. 189/2000.

Recursul este nefondat.

Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999

aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia persoana

cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie

1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice,

aflându-se în una din situațiile enumerate.

Prin Normele de aplicare a

ordonanței, aprobată prin H.G. nr. 127/2002, persoanelor strămutate în altă

localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate și cele expulzate,

refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca

urmare a unui tratat bilateral.

În speță, în mod corect Instanța

a apreciat că și copilul născut în localitatea în care părinții au fost

strămutați are același statut ca aceștia, întrucât consecințele nefavorabile și

prejudiciile pe care le-a suferit familia, ca urmare a persecuțiilor etnice

exercitate, s-au răsfrânt și asupra sa.

Faptul că reclamantul se

încadrează în prevederile Legii nr. 189/2000 rezultă din probele administrate

în cauză respectiv: copia de pe Situația de avere imobilă rurală a locuitorului

D.C. (tatăl reclamantului), copia extras de pe tabelul cu refugiații din comuna

Uzunga - Arman și acte de stare civilă.

În consecință, soluția Instanței

fiind temeinică și legală, recursul este nefondat și în baza art. 312 alin. (1)

C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de C.J.P. Călărași împotriva sentinței civile nr. 662 din 1 martie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 8 iunie 2007.