ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 995/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 995/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de fata,
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel București la 31 mai 2007, C.F. a declarat recurs împotriva sentinței civile nr.
831 din 21 martie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal, solicitând admiterea recursului și
modificarea hotărârii atacate, în fond admiterea cererii sale de anularea Hotărârii
nr. 5 din 5 ianuarie 2006 a C.S.M.
În motivarea recursului,
petentul a susținut că în mod greșit instanța de fond nu s-a pronunțat pe
capătul de cerere privind obligarea intimatului - pârât C.S.M. - de a comunica
copia referatului inspectorului care a întocmit Raportul de verificare a
aspectelor ce au dus la concluzia că, nu îndeplinește „condiția unei bune
reputații” pentru a fi primit în parchet, fără examen.
A mai susținut recurentul că
mențiunea din referatul în discuție în sensul că în 1975 a fost eliberat din funcție din motive de indisciplină și de nepregătire profesională este mincinoasă
„de vreme ce legislația din 1975 excludea concomitența acestor motive”.
Mai mult, a susținut recurentul
motivele pentru care a fost eliberat din funcție, privesc o apreciere făcută în
urmă cu 30 de ani, apreciere care era într-o etapă socială cu un anumit regim
politic.
A mai susținut recurentul că
instanța de fond nu a avut rol activ atunci când a omis să pună în vedere C.S.M.
să depună actele ce le-a avut în vedere în emiterea hotărârii atacate.
În fața Înaltei Curții de
Casație și Justiție nu s-au administrat probe noi cu înscrisuri, utile,
concludente și pertinente cauzei.
Din ansamblul probelor
cauzei, față de motivele de recurs invocate, de Hotărârea nr. 5 din 5 ianuarie 2006 a Secției procurori din cadrul C.S.M. și sentința instanței de fond Înalta Curte de Casație și
Justiție, constată următoarele:
La 21 martie 2007 Curtea de
Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a pronunțat
sentința nr. 831 prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de
reclamantul C.F. în contradictoriu cu C.S.M. - secția procurori.
S-a reținut de instanța de fond
că prin Hotărârea nr. 5 din 5 ianuarie 2006, secția pentru procurori din cadrul
C.S.M., s-a constatat că reclamantul nu îndeplinește condiția unei bune reputații,
prevăzute de art. 12 din Legea nr. 303/2004 pentru a fi primit ca procuror,
fără concurs, într-una din unitățile de parchet de pe lângă Judecătoria
Corabia, Balș, sau în cadrul oricărei unități din raza Parchetului de pe lângă
Tribunalul București
Instanța de fond, a reținut că
din procesul - verbal întocmit de Inspectorul judiciar din C.S.M., pentru
aducerea la îndeplinire a dispozițiilor art. 44 lit. g) din Regulamentul de
organizare și funcționare a C.S.M. și a dispozițiilor art. 14
1
alin.
(2) și (3) din Regulamentul privind procedura de numire în funcțiile de judecător
și procuror, fără concurs, aprobat prin Hotărârea nr. 481 din 19 octombrie 2005
de C.S.M. rezultă date despre petent potrivit notei din 16 mai 2005. Astfel
recurentul - reclamant numit procuror la fosta Procuratură Locală Caracal la 7
iunie 1975 a fost eliberat din funcție pentru abateri disciplinare
caracterizate prin imoralitate și pregătire profesională necorespunzătoare.
S-a mai reținut de instanța
de fond că prin adresa din 6 iulie 2005 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a avizat nefavorabil cererea formulată de reclamant de primire
în parchet fără examen avându-se în vedere și împrejurarea că la data respectivă
se efectuau acte de urmărire penală față de reclamant,în Dosarul nr. 582/P/2003
al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt pentru infracțiunile prevăzute de art.
184 alin. (1) și (3) și art. 81, O.U.G. nr. 195/2002.
S-a mai reținut de instanță
că reclamantul nu a produs dovezi contrare celor reținute în procesul verbal
încheiat de inspecția judiciară.
Recursul declarat este neîntemeiat
și va fi respins conform art. 312 C. proc. civ., întrucât hotărârea nr. 5 din 5
ianuarie 2006 a Secției pentru procurori din cadrul C.S.M., este legală, așa
cum a reținut și Curtea de Apel București prin hotărârea atacată în cauză.
Așa cum rezultă din procesul
- verbal din 23 octombrie 2006 întocmit de procurorul C.P. – inspector în
cadrul C.S.M. - inspecția judiciară fila 42 dosar I.C.C.J., (deci, în cursul
judecății s-a îndeplinit și cererea petentului de a lua cunoștință de acest
proces - verbal), petentul C.I.F., avocat în cadrul Baroului Olt, a solicitat numirea
în magistratură la 12 aprilie 2005 procuror fără concurs. Mai rezultă că domnul
C.I.F. a fost numit procuror la 27 mai 1969 la fosta Procuratură locală Caracal,
iar la 7 iunie 1975 a fost eliberat din funcție pentru abateri disciplinare caracterizate
prin imoralitate și pregătire profesională necorespunzătoare. Mai mult se face
precizarea că la dosarul profesional al candidatului există mai multe sesizări
și memorii privind conduita magistratului.
Din aceste date rezultă că
nu se poate aprecia conduita petentului ca o „bună reputație”, indiferent de
regimul politic în care aprecierea a fost făcută.
Mențiunea de imoralitate
făcută de nota din 16 mai 2005 nu este concretizată privind relația petentului
cu femeia ce i-a devenit apoi soție cum susține recurentul, nefiind date în
acest sens.
Noțiunea de moralitate este complexă,
mai ales în cazul unui magistrat și este relevant că în notă se face mențiunea existenței
de memorii și sesizări (la dosarul profesional al petentului) cu privire la conduita
petentului.
Pe de altă parte s-a făcut mențiunea
în procesul - verbal privind petentul că acesta avea pregătire profesională
necorespunzătoare împrejurare relevantă cauzei.
Așa fiind votul secret al Secției
de procurori din cadrul C.S.M. de a respinge cererea petentului de a fi primit ca
procuror fără concurs nu reprezintă un abuz de drept administrativ.
Mai este de reținut că
neacordarea avizului de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova nu poate
fi considerat un abuz de drept administrativ cât timp rezoluția de scoatere de sub
urmărire penală este din 21 noiembrie 2005 (pentru vătămare corporală din culpă)
deci ulterioară neavizării de parchet – cererii petentului.
Așa fiind se constată că în
mod corect instanța de fond a stabilit că hotărârea C.S.M. atacată de petiționar,
este legală și nu este susceptibilă de anulare în condițiile Legii nr. 554/2004
astfel încât recursul va fi respins conform art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de C.F. împotriva sentinței civile nr. 831 din 21 martie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 12 martie 2008.