ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4739/2007
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4739/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 51
din 19 aprilie 2007, Tribunalul Călărași a condamnat pe inculpatul I.G.D.,
la pedeapsa de 8 ani
închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b)
C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 20, art. 174 – art. 175
lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) și art. 74 – art. 76 lit. a) C.
pen.
S-a făcut aplicarea art. 71
și 64 lit. a) și b) C. pen. și s-a dedus prevenția de la 15 decembrie 2006.
Inculpatul a fost obligat la
1771,97 lei cu titlu de despăgubiri civile către Spitalul județean Călărași,
2033,33 lei către Spitalul Sf. Pantelimon București, cu dobânda legală de la
data rămânerii definitive a hotărârii.
Obligă inculpatul la plata
sumei de 500 lei cu titlu de daune materiale și la 1000 lei cu titlu de daune
morale către partea civilă G.M.
Pentru a pronunța această
hotărâre, tribunalul a reținut că, la data de 13 decembrie 2006, în jurul
orelor 18,00, a asistat la momentul în care vecinul său, G.M., aducea injurii
la adresa vecinilor, în special referindu-se la soția sa.
A plecat apoi în oraș, a
consumat băuturi alcoolice, iar la întoarcere și-a adus aminte de incident,
motiv pentru care s-a deplasat la ușa apartamentului părții vătămate G.M., a
bătut cu pumnii în ușă și pentru că nu i s-a răspuns, s-a întors în apartament.
La câteva momente, în ușa
apartamentului său s-au auzit lovituri puternice, și vocea părții vătămate care
se afla, de asemenea, în stare de ebrietate.
Soția inculpatului, I.A. a
deschis ușa, moment în care a fost lovită cu piciorul de partea vătămată,
încercând să intre în apartament, deși a fost avertizat de acesta că și soțul
său este în stare de ebrietate și conflictul se poate amplifica.
Martorul R.A., vecin cu cei
doi, a ieșit pe hol, încercând să aplaneze conflictul, ducând pe partea
vătămată în apartamentul acesteia.
În acest timp, inculpatul I.G.D.
a luat un cuțit din bucătărie, s-a apropiat de partea vătămată G.M. și i-a
aplicat o lovitură în abdomen.
Urmare loviturii, partea
vătămată a fost internată succesiv în Spitalul Călărași și Spitalul de Urgență
SF. Pantelimon București.
Conform certificatului
medico-legal nr. 1252/2006 al S.M.L. Călărași partea vătămată a suferit o
„plagă abdominală penetrantă, hemiperitoneu prin secționarea arcadei gastrice
exterioare, perforare în oglindă a primei anse jejunale, peritonită
generalizată”, viața fiindu-i pusă în pericol.
Fapta a fost încadrată în
infracțiunea de tentativă de omor calificat, reținându-se scuza provocării,
deoarece părții vătămate, prin atitudinea manifestată, lovirea concubinei
inculpatului și încercarea de a intra în locuința acestuia, i-a provocat o
stare de tulburare de natură să comită fapta.
Împotriva sentinței a
declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași, criticând sentința sub
aspectul greșitei rețineri a provocării prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen. și
a circumstanțelor atenuante, iar pedeapsa nu corespunde criteriilor de
individualizare.
Apelul inculpatului a vizat
greșita încadrare juridică a faptei în tentativă de omor, fapta sa constituind
infracțiunea de vătămare corporală gravă.
Prin decizia penală nr. 240
din 4 iulie 2007, Curtea de Apel București, secția I penală, a admis apelul
parchetului și a respins apelul inculpatului.
În consecință, s-a
desființat în parte sentința penală nr. 51 din 19 aprilie 2007, iar în baza art.
334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică din art. 20 raportat la art.
174 – art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., art. 74 –
art. 76 C. pen., în art. 20 – art. 174, 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74
– art. 76 prin înlăturarea circumstanței atenuante a scuzei provocării, text de
lege în baza căruia inculpatul a fost condamnat la 5 ani închisoare.
A fost obligat inculpatul la
plata sumei de 3543,55 lei către Spitalul județean Călărași și la plata sumei
de 4066,47 lei către Spitalul Sf. Pantelimon București.
A mai fost obligat la plata
sumei de 1000 lei daune materiale și 2000 lei daune morale către partea civilă
G.M.
S-a motivat că din probele
administrate rezultă că partea vătămată nu l-a provocat în nici un mod pe
inculpat, care, fiind în stare de ebrietate, a tăiat firele electrice de la
apartamentul lui G.M.
De asemenea, martorii au
relatat că atitudinea violentă a avut-o inculpatul, el fiind și cel care a
început conflictul.
Curtea de apel a reținut, în
apelul inculpatului, că încadrarea juridică este corect și fapta acestuia
constituind infracțiunea de tentativă de omor având în vedere zona vitală
vizată, intensitatea loviturii și folosirea cuțitului, obiect apt a produce
moartea.
Recursul declarat de
inculpatul I.G.D. împotriva deciziei este nefondat.
Critica vizează greșita
încadrare dată faptei în infracțiunea de tentativă de omor și nu vătămare
corporală gravă, iar în subsidiar, reducerea pedepsei aplicate, motive
prevăzute de dispozițiile art. 385
9
pct. 17 și 14 C. proc. pen.
Examinând decizia atacată,
Înalta Curte constată că în mod corect s-a reținut în sarcina inculpatului
infracțiunea de tentativă de omor calificat și nu vătămare corporală gravă, din
modul în care a acționat, cu cuțitul, într-o zonă vitală a corpului și cu
intensitate, rezultă că a avut intenția de a ucide și nu de a vătăma.
Cât privește pedeapsa de 5
ani aplicată inculpatului, aceasta corespunde criteriilor de individualizare
prevăzute de art. 52 C. pen.
Infracțiunea comisă prezintă
un pericol social crescut, obiectul juridic special fiind viața unei persoane.
De altfel, instanțele au
reținut în favoarea sa circumstanțe atenuante personale, determinare de lipsa
antecedentelor penale și conduita sa anterioară săvârșirii faptei.
Întrucât nu se constată
motive care, examinate din oficiu, să determine casarea hotărârilor, recursul
inculpatului va fi respins, ca nefondat, conform dispozițiilor art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va deduce arestarea
preventivă de la 15 decembrie 2006 la zi.
Văzând și dispozițiile art. 192
alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de inculpatul I.G.D. împotriva deciziei penale nr. 240 din 4
iulie 2007 a Curții de Apel București, secția I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului, timpul reținerii și al arestării preventive de la 15 decembrie
2006 la 15 octombrie 2007.
Obligă recurentul inculpat
să plătească statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din
care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din
oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 15 octombrie 2007.