ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1782/2008

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 38/

D din 13 martie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, s-a

respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul J.G.A., împotriva

rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 21 noiembrie 2007 dată de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 266/P/2007.

A fost menținută rezoluția

atacată.

A fost obligat petentul la

200 lei cheltuieli judiciare către stat.

S-a reținut că prin

rezoluția atacată nr. 266/ P din 21 noiembrie 2007, Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Cluj a dispus neînceperea urmăririi penale față de comisarul de

poliție M.L., agentul șef de poliție M.V. și agentul șef principal de poliție P.F.V.,

toți din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, pentru infracțiunea

de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută și pedepsită

de art. 246 C. pen.

S-a apreciat că din actele

premergătoare rezultă că în anul 2003 cei trei intimați și-au desfășurat

activitatea în calitate de polițiști la fostul Birou al poliției economico-financiare

din cadrul Poliției mun. Cluj și conform art. 26 din Legea nr. 218/2002, aveau

atribuția legală de a constata contravenții și a aplica sancțiuni

contravenționale, inclusiv pentru contravențiile prevăzută de Legea nr.

12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale

ilicite.

În continuare, s-a reținut

că, în 12 martie 2003, cei trei au efectuat un control la SC J.C. SRL Cluj

Napoca în prezența petentului, administratorul societății comerciale,

constatând că acesta deținea pentru vânzare bijuterii din aur fără documente

legale de proveniență.

M.V. a întocmit procesul

verbal de contravenție seria M nr. 025561 din 12 martie 2003, reținând că

administratorul societății a comis contravenția prevăzută de art. 1 lit.

e) din Legea nr. 12/1990, aplicând sancțiunea amenzii contravenționale și

dispunând confiscarea bijuteriilor din aur conform art. 6 alin. (1) din actul

normativ menționat.

Se arată în continuare că

petentul nu a contestat procesul verbal de contravenție, pe care l-a primit

chiar la data controlului și a achitat în ziua următoare jumătate din minimul

amenzii contravenționale aplicată pentru contravenția reținută.

Pe baza acestora, s-a

concluzionat că intimații și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu, neproducând

o vătămare a intereselor legale ale petentului și s-a apreciat că nu există

faptă penală în cauză.

Într-adevăr, cele reținute

rezultă cu certitudine din actele premergătoare efectuate în cauză; astfel,

petentul a fost amendat contravențional cu 2.000.000 ROL pentru că în data de

12 martie 2003 în Cluj Napoca, a comercializat bijuterii la punctul de lucru de

pe str. Regele Ferdinand fără a deține acte de proveniență pentru acestea,

fapte prevăzută de art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990 republicată,

iar in baza art. 6 alin. (1) s-au ridicat în vederea confiscării bijuterii

enumerate în anexa procesului verbal.

Bijuteriile au fost depozitate

la Trezoreria Cluj Napoca.

Susținerea petentului că

agenții de poliție au dat buzna în magazinul său de bijuterii și au confiscat

fără drept o parte din acestea, este netemeinică deoarece din actele de la

dosar rezultă fără dubiu că intimații își desfășurau activitatea în cadrul

biroului economico-financiar al poliției municipale și aveau competența să

efectueze controale economice.

Aceștia au procedat conform

dispozițiilor legale referitoare la constatarea contravențiilor și aplicarea

sancțiunilor contravenționale, dispunând în baza temeiului legal prevăzută

de art. 6 din Legea nr. 12/1990 confiscarea bijuteriilor pentru care

nu existau acte de proveniență.

Afirmația petentului că nu

i-a fost comunicat procesul verbal de contravenție este contrazisă chiar de către

conținutul procesului verbal în care s-a menționat că acesta a recunoscut

contravenția și a semnat această rubrică după cum a semnat și de luare la

cunoștință a procesului verbal.

Aceste împrejurări

coroborate cu aceea că petentul a plătit a doua zi amenda contravențională,

denotă conformitatea celor reținute în procesul verbal de contravenție cu

realitatea.

Conform art. 246 C. pen.,

constituie abuz în serviciu contra intereselor persoanelor fapta funcționarului

public care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu

îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta

cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane, de unde rezultă că

această faptă, în speță, nu există.

Singur aspect temeinic al

plângerii este acela că plângerea adresată procurorului general adjunct al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, a fost formulată în termen;

astfel, art. 278 alin. (3) C. proc. pen., prevede că în cazul rezoluției de

neîncepere a urmăririi penale, plângerea se face în termen de 20 zile de la

comunicarea copiei de pe rezoluție, persoanei interesate.

Rezoluția de neîncepere a

fost dată în data de 21 noiembrie 2007 și în aceeași dată s-a întocmit de către

parchet o adresă petentului în care se menționează că i se trimite un exemplar

al rezoluției.

Adresa prin care se atestă

că s-a trimis un exemplar al rezoluției, nu face dovada că acestuia i-a fost

comunicată rezoluția deoarece nu există nici un proces verbal de

predare-primire a comunicării și a copiei de pe rezoluție iar în lipsa

comunicării plângerea se consideră efectuată în termen, indiferent de timpul

care a trecut de la data emiterii rezoluției atacate.

În acest sens sunt dispozițiile

art. 182 C. proc. pen., conform cărora comunicarea actelor de

procedură se face potrivit dispozițiilor referitoare la comunicarea citației.

Așa fiind, în baza art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă plângerea petentului, ca

nefondată.

Împotriva acestei sentințe

penale a declarat recurs petiționarul J.G.A. criticând-o, ca nelegală, fără a

îl motiva în scris conform dispozițiilor art. 385

10

alin. (2) C.

proc. pen. și fără a se prezenta personal spre a îl susține oral.

Examinând actele și

lucrările dosarului, sentința recurată din oficiu sub toate aspectele de fapt

și de drept, așa cum prevăd dispozițiile art. 385

6

alin. (3) C.

proc. pen., Înalta Curte constată că recursul declarat de petiționarul J.G.A.

se privește ca nefondat și urmează a fi respins ca atare în temeiul

dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Aceasta întrucât în mod

legal și temeinic prin hotărârea criticată s-a realizat un examen corespunzător

al rezoluției nr. 266/P/2007 din 21 noiembrie 2007 a Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Cluj pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei în

conformitate cu dispozițiile art. 278

1

alin. (7) C. proc. pen.,

dispunându-se respingerea plângerii petiționarului J.G.A. împotriva acesteia ca

nefondată.

Astfel, cu titlul de premisă

se reține că petiționarul nominalizat a formulat o plângere penală solicitând

tragerea la răspundere penală a lui M.L., comisar de poliție, M.V., agent șef

de poliție și P.F.V., agent șef principal de poliție, toți din cadrul I.P.J.

Cluj, pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută

și pedepsită de art. 246 C. pen., comisă prin aceea că, la data 12 martie 2003,

în calitate de polițiști la B.P.E.F.P. Municipiului Cluj Napoca, ar fi

constatat abuziv că J.G.A., în calitate de administrator al SC J.C. SRL Cluj

Napoca, a comis contravenția prevăzută de art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990,

modificată, confiscând, conform art. 6 alin. (1) din actul normativ

susmenționat, bijuterii din aur care au fost valorificate în condițiile legii,

încheind și procesul verbal de contravenție Seria M Nr. 025561 din 12 martie

2003 pe care nu l-ar fi comunicat persoanei vătămate care astfel nu a avut

posibilitatea să-l conteste la Judecătoria Cluj Napoca.

Concomitent se reține din

actele premergătoare efectuate de procurorul legal investit că în anul 2003, M.I.,

M.V. și P.F.V. și-au

desfășurat activitatea

în calitate de polițiști la fostul Birou al P.E.

F.P. Municipiului Cluj

Napoca și conform art. 26 din Legea nr. 218/2002, aveau și atribuția legală de

serviciu de a constata

contravenții și a

aplica sancțiuni contravenționale, inclusiv la Legea nr. 12/1990

privind

protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite.

La data de 12 martie 2003,

polițiștii M.I., M.V. și P.F.V. au efectuat un control la SC J.C. SRL Cluj Napoca,

în prezența lui J.G.A., administratorul societății comerciale, constatând că

acesta deținea, pentru vânzare, și bijuterii din aur fără documente legale de

proveniență.

Polițiștii au întocmit un

proces verbal de constatare, datat cu 12 martie 2003, care a fost semnat de J.G.A.

fără obiecțiuni, și pentru că acesta a comis contravenția prevăzută de art. 1 lit.

e) din Legea nr. 12/1990, polițistul M.V. a întocmit procesul verbal de

contravenție Seria M Nr. 025561 din 12 martie 2003, semnat tot fără obiecțiuni

de administratorul societății comerciale, în care a aplicat acestuia sancțiunea

amenzii contravenționale pentru comiterea contravenției prevăzută de art. 1 lit.

e) din aceeași lege, dispunând, totodată, și confiscarea bijuteriilor din aur

deținute fără forme legale, conform art. 6 alin. (1) din actul normativ sus-menționat.

Un exemplar din procesul verbal de contravenție încheiat de polițist conform art.

2 din Legea nr. 12/1990 a fost predat contravenientului J.G.A. Bijuteriile din

aur, pentru care nu existau documente legale de proveniență, au fost consemnate

în actul intitulat „Anexă la procesul verbal seria M Nr. 025561”, semnat de

administrator și au fost predate la Trezoreria Cluj Napoca a D.G.F.P. Cluj,

conform inventarului de metale prețioase și procesului verbal de predare - primire

nr. 3 din 17 martie 2003.

J.G.A. nu a contestat

procesul verbal de contravenție pe care l-a primit la 12 martie 2003 când a

fost întocmit și acest aspect este dovedit prin faptul că a achitat la data de

13 martie 2003 jumătate din minimul amenzii contravenționale aplicată pentru

comiterea contravenției prevăzută de art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990.

Așa fiind, în mod legal prin

rezoluția procurorului atacată s-a reținut inexistența infracțiunii de abuz în

serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen., în

sarcina celor trei intimați făptuitori întrucât în cauză nu s-a produs o

vătămare a intereselor legale ale petiționarului recurent relative la

constatarea contravenției săvârșite și contestarea procesului verbal de

contravenție deja enunțată.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de petentul J.G.A. împotriva sentinței penale nr. 38/ D din 13

martie 2008 a Curții de Cluj, secția penală și de minori.

Obligă recurentul petent la

plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 21 mai 2008.