ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1541/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Reclamanta SC F.S. SRL

Galați a chemat în judecată M.T.L.P.A.T.L., solicitând instanței ca prin

hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea autorității pârâte la

eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra

suprafeței de 39,61 ha teren situată în comuna Vânători, județul Galați, teren

care se află în folosința sa.

În motivarea acțiunii

reclamanta a arătat că prin H.G. nr. 1248 a luat ființă, SC A.U. SA București. Prin Hotărârea F.P.S. nr. 200/1383 din 4 martie 1998 această societate s-a

divizat în mai multe societăți printre care și SC A.U.T. SA, care cuprindea și A.G.

Această ultimă societate s-a privatizat de către F.P.S. prin vânzarea integrală

a pachetului de acțiuni conform contactului din 28 iulie 2000. La data de 24

august 2000 activele societății au fost cumpărate de către SC F. SRL Galați

care, le-a vândut la data de 16 noiembrie 2000 SC F.S. SRL Galați.

S-a mai arătat că, deși SC A.U.T.

SA a făcut documentația pentru atestarea dreptului de proprietate asupra

terenului aferent, pârâtul a refuzat eliberarea certificatului de atestare a

dreptului de proprietate.

Curtea de Apel Galați, secția

de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 92/ F din 19 iunie 2006 a admis acțiunea reclamantei, dispunând obligarea pârâtului M.T.L.P.A.T.L. să emită certificatul

de atestare a dreptului de proprietate al reclamantei pentru suprafața de

396.122, 22 mp situată în extravilanul comunei Vânători, județul Galați,

potrivit vecinătăților și coordonatelor stabilite prin raportul de expertiză

topografică și schița anexă ce fac parte din aceasta.

Totodată, a dispus și

respingerea capătului de cerere pentru plata daunelor cominatorii.

Pentru a pronunța această

hotărâre instanța a reținut că refuzul pârâtului M.T.C.T. de a-i atesta

reclamantei dreptul de proprietate este nefondat, în condițiile în care, pentru

activele celeilalte societăți desprinsă din A.T., a eliberat certificatul de

atestare a dreptului de proprietate.

A mai reținut că,

intervenientul C.L.C.V. Galați nu a făcut dovada vreunui drept asupra terenului

în litigiu, iar procesul –verbal de recunoaștere și delimitare a vecinătăților

depuse de primarul comunei Vânători nu a fost contestat de nici una din părțile

semnatare.

Împotriva acestei sentințe

considerată nelegală și netemeinică au declarat recurs C.L.V. și M.T.C.T.

Recurentul C.L.V. a susținut

că:

- instanța a omis să

răspundă la excepțiile ridicate cum ar fi excepția lipsei calității procesuale

active a reclamantei care, nefăcând parte din resortul M.T.C.T., nu-i sunt

aplicabile dispozițiile H.G. nr. 834/1991.

- instanța în mod eronat a

reținut că intervenientul nu a făcut dovada dreptului asupra terenului în

litigiu, întrucât terenul aparținând statului potrivit art. 38 lit. f) din

Legea nr. 215/2001 este administrat de către Consiliul local care, îl poate

concesiona sau închiria.

- instanța a reținut în mod

eronat că vânzătorul ar vinde prin contract, pe lângă construcții și dreptul de

folosință asupra terenului respectiv asupra suprafeței de 396.122,22 mp, o

astfel de vânzare din punct de vedere legal nefiind posibilă.

Referitor la recursul

declarat de M.T.C.T., urmează a se observa că acesta a criticat, la rându-i,

hotărârea instanței de fond sub următoarele aspecte:

- considerentele avute în

vedere de instanța fondului nu justifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de art.

1 din Legea nr. 554/2004, întrucât terenul nu a intrat niciodată în

proprietatea SC F. SRL, deoarece până la momentul noiembrie 2004 SC A.U.T. SA

nu a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului și pe cale de consecință

nici SC F. SRL;

- instanța de fond a avut în

vedere la constatarea temeiniciei pretențiilor reclamantei, unele acte care

alcătuiau documentația întocmită de SC A.U.T. SA și nicidecum de SC F.S. SRL

Galați;

- trimiterile instanței de

fond la certificatul de atestare a dreptului de proprietate din 31 noiembrie

2000 emis de M.T.C.T. nu au relevanță în cauză, deoarece acest certificat a

fost emis chiar în favoarea SC A.U.T. SA desprinsă în 1998 din SC A.U. SA;

- instanța de fond în mod

greșit apreciază că M.T.C.T. „a demarat formalitățile pentru identificarea

terenului și declanșarea procedurilor prevăzute de H.G. nr. 834/1991 prin

Ordinul nr. 695 din 22 noiembrie 1999, întrucât pe de o parte, prin acel ordin

M.T.C.T. a aprobat componența Comisiei de stabilire și evaluare a terenurilor

pentru SC A.U.T. SA iar, pe de altă parte, M.T.C.T. nu era obligat să facă nici

un demers în vederea emiterii certificatului de atestare a dreptului de

proprietate, de vreme ce, documentația era incompletă iar beneficiara acestui

certificat nu era o societate comercială pe acțiuni care, are sau a avut

capital de stat.

Recursurile sunt fondate și

urmează să fie admise pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce

urmează:

Prin art. 1 din H.G. nr. 834/1991

s-a stabilit în aplicarea dispozițiilor art. 19 și 20 din Legea nr. 15/1990, că

terenurile aflate în patrimoniul societăților cu capital de stat, la data

înființării acestora, necesare desfășurării activității conform obiectului lor

de activitate, se determină pentru societățile comerciale înființate prin H.G.

de către organele, care potrivit legii, îndeplinesc atribuțiile ministerului de

resort.

Ministerele de resort prin

comisiile formate în cadrul lor au obligația de a analiza documentațiile depuse

în vederea eliberării certificatelor de atestare, în sensul ca aceste

documentații să fie întocmite conform dispozițiilor H.G. nr. 834/1991 și ale

Criteriului nr. 311/1992 și nu de a identifica și declanșa procedurile

prevăzute de H.G. nr. 834/1991, așa cum greșit a apreciat instanța de fond.

De altfel, M.T.C.T. nici nu

era obligat să facă vreun demers pentru emiterea certificatului de atestare a

dreptului de proprietate, atâta timp cât documentația prezentată nu a fost

completă, reclamanta SC F.S. SRL Galați neîndeplinind condițiile prevăzute de

H.G. nr. 834/1991 și Criteriului nr. 311/1992 respectiv, aceea de a fi o

societate comercială pe acțiuni, de a avea capital de stat și de a avea terenul

în patrimoniul său la data înființării.

Elocvent în acest sens este

contractul de vânzare-cumpărare de bunuri autentificat la 16 noiembrie 2004

încheiat între SC F.S. SRL Galați și SC F. SRL în care, se precizează că

societatea vânzătoare „nu deține dreptul de proprietate asupra terenului,

întrucât terenul este proprietate de stat.

Instanța de fond apreciază

în mod greșit că pretențiile reclamantei sunt întemeiate, luând în considerare

o serie de acte care alcătuiau documentația întocmită de SC A.U.T. SA și nu de

reclamantă ori, acest lucru era admisibil în ipoteza în care SC F.S. SRL ar fi

fost succesoarea în drepturi a SC A.U.T. SA, ca urmare a privatizării acesteia.

Cât privește trimiterile

instanței de fond la certificatul de atestare a dreptului de proprietate din 31

noiembrie 2000, urmează să se constate că acest certificat nu a fost emis în

condiții identice ca în cauza de față și că, în cazul acestuia societatea

beneficiară îndeplinea toate condițiile impuse de lege, iar M.T.C.T. era

minister de resort.

Potrivit art. 4 din H.G. nr.

468/1998 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 834/1991, terenurile

disponibilizate ca urmare a aplicării prevederilor art. 1 aparțin proprietății

private a comunelor, orașelor sau județelor și se constituie în „fond special

destinat realizării de investiții sau desfășurării unor activități economice”,

administrat de autoritățile administrației publice locale.

Așa fiind, în mod greșit

instanța de fond apreciază că intervenientul C.L.C.V. nu a făcut dovada

dreptului asupra terenului în litigiu, întrucât potrivit Legii nr. 215/2001

terenul aparține statului, iar Consiliul local care administrează domeniul

public și privat al comunei, are dreptul să hotărască darea în administrare,

concesionare sau închiriere a acestuia.

Față de cele ce preced

recursurile declarate de C.L.V. și de M.T.C.T. sunt fondate, urmând a fi admise

a se modifica hotărârea atacată și în fond a se respinge ca neîntemeiată

acțiunea formulată de SC F.S. SRL Galați.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate

de C.L.V. și de M.T.C.T., împotriva sentinței civile nr. 92/ F din 19 iunie 2006 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată și

pe fond respinge acțiunea formulată de SC F.S. SRL Galați ca neîntemeiată.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 martie 2007.