ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.09.2007

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4053/2007

HOTĂRÂRE
03.09.2007
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4053/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 43

din 19 ianuarie 2007, Tribunalul Vrancea a condamnat pe inculpatul

V.C., pentru comiterea

infracțiuni de:

- tâlhărie prevăzută de art.

211 alin. (1) și (2

1

) lit. a) și c) C. pen., la 9 ani închisoare;

- tentativă la infracțiunea

de viol, faptă prevăzută de art. 20 raportat la art. 197 alin. (1) C. pen., la

2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art.

34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului urmând ca acesta

să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., i

s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a),

b) și c) C. pen., pe durata executării pedepsei.

A dedus din pedeapsa

stabilită perioada reținerii și arestării preventive începând cu 9 septembrie 2005

la zi.

A menținut starea de arest a

inculpatului V.C.

A obligat inculpatul la

despăgubiri civile după cum urmează:

- la 5000 lei daune morale

și 600 lei daune materiale către partea civilă D.M.;

- la 3000 lei daune morale

și 600 lei daune materiale către partea civilă D.V.;

- la 161,8 lei cheltuieli

ocazionate cu transportul părții vătămate D.V. către Serviciul de Ambulanță

județean Vrancea plus dobânda legală calculată de la rămânerea definitivă a

sentinței și până la achitarea integrală;

- la 385,13 lei cheltuieli de

spitalizare pentru partea vătămată D.M. și 790,91 lei pentru partea vătămată D.V.

către Spitalul județean de Urgență „Sf. Pantelimon” Focșani, jud. Vrancea plus

dobânda legală la această sumă până la achitarea integrală a debitelor,

începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

A obligat inculpatul la 45

lei cheltuieli judiciare către partea civilă D.V. și la 85 lei cheltuieli

judiciare către parte civilă D.M.

A obligat inculpat la 1500

lei cheltuieli judiciare către stat din caree 400 lei onorariu apărător din

oficiu (urmărirea penală și fond – avansate din fondul Ministerului Justiției;

300 lei taxă medico-legală pentru I.M.L. București).

S-a reținut că prin

rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea nr. 739/P/2005

înregistrat la această instanță sub nr. 99/912005, s-a dispus trimiterea în

judecată a inculpatului V.C. pentru comiterea infracțiunilor prevăzută de art. 211

alin. (1) și (2

1

) lit. a) și c) C. pen. și art. 20 raportat la art. 197

alin. (1) C. pen., cu aplicabilă art. 33 lit. a) C. pen.

S-a reținut că, în seara

zilei de 18 mai 2005, împreună cu C.G. și C.L. a lovit victimele D.M. și D.V.,

a fost violentă a încercat să întrețină raport sexual cu victima D.M.

Examinând probele

administrate în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:

Inculpatul V.C. și

învinuiții C.L. și C.G., toți din localitatea Gherghești, jud. Vaslui au

revenit pe raza orașului Panciu, jud. Vrancea, în primăvara anului 2005, pentru

a desfășura activități în gospodăriile unor cetățeni din zonă, așa cum

procedaseră și în anii anterior, pentru a realiza venituri bănești.

Una dintre familiile unde au

lucrat ca muncitori zileri a fost și cea compusă din D.V. în vârstă de 71 de

ani și D.M. în vârstă de 68 de ani.

În seara zilei de 18 mai 2005,

în jurul orelor 18,00, inculpatul însoțit de cei doi învinuiți s-au deplasat la

domiciliul fam. D. și în imediata apropiere a locuinței acestora l-au găsit pe D.V.,

ce efectuau munci agricole la cultura viței de vie.

Cei trei au cerut acestuia

să le aducă vin pentru a-l consuma împreună și bătrânul, dându-și seama că un

refuz ar fi periculos pentru persoana sa, a adus din domiciliul său o sticlă

tip PET de 2 litri cu vin, pe care cei trei au consumat-o în câteva minute. La

un moment dat, inculpatul și cei doi învinuiți i-au solicitat bătrânului să

aducă apă și căni pentru a-și pregăti câte un pahar de cafea solubilă, lucru cu

care victima a fost de acord.

Rămași singuri, inculpatul

și învinuiții au hotărât ca prin violență să sustragă din domiciliul părților

vătămate bunuri și bani, ținând seama că timpul înaintat către noapte, iar zona

în care era situată casa bătrânilor era puțin circulată.

Hotărârea fiind luată, după

ce au servit cafeaua solubilă, folosind apa dintr-o sticlă tip PET de 2 litri

adusă de bătrânul D.V., inculpatul și învinuiții au lovit victima în zona

capului și a feței, lăsând-o în stare de incoștiență, apoi au pătruns mai întâi

în curtea gospodăriei și apoi în locuința celor doi bătrâni, unde au găsit-o și

pe victima D.M., care a fost lovită cu bestialitate de inculpat și învinuiți și

apoi dusă cu forța într-o cameră de către V.C., care a încercat, tot prin

violență să întrețină raport sexual cu bătrâna. În timp ce victima era agresată

fizic și sexual de către V.C., ceilalți doi învinuiți au sustras bunuri

constând într-un telefon mobil marca Motorola, un radio-casetofon, o lanternă,

2 sticle cu vin, bunuri în valoare de cca.5.000.000 lei.

Datorită opoziției bătrânei

și strigătelor acesteia de ajutor cât și de teama ca bătrânul să nu-și revină și

să solicite ajutorul, cei trei au părăsit locuința având asupra lor obiectele

sustrase.

În urma loviturilor primite D.V.

a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 40-45 zile de îngrijiri

medicale, iar D.M. leziuni ce au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de

îngrijiri medicale.

D.V. a fost internat în

Spitalul de Urgență Focșani, secția Chirurgie în perioada 18 - 23 mai 2005.

După comiterea faptelor

inculpatul și învinuiții au părăsit zona, revenind în comuna de domiciliu și în

perioada 19 mai - 22 iunie 2005 au folosit telefonul mobil sustras, pentru a

apela numărul de urgență 955, lucrătorii de poliție din cadrul SC C.C.O.A.

Galați reușind identificarea numărului de telefon și a persoanelor care au

apelat acest serviciu, în persoana învinuiților C.G. și a lui B.O.V.

Cu ocazia cercetării locului

faptei au fost identificate urme papilare pe una din cele două sticle tip PET,

din raportul de constatare tehnico-științifică dactiloscopică rezultând că au

fost create de degetul mare și mijlociu de la mâna dreaptă a inculpatului V.C.

Cu prilejul efectuării

actelor de urmărire penală, victimele agresiunii au recunoscut fără nici o

ezitare pe inculpatul V.C. și pe învinuitul C.L. și C.G. ca fiind autorii

faptelor descrise mai sus, dar cu prilejul audierii V.C. a susținut că la

comiterea faptelor nu a participat învinuitul C.L., ci consăteanul lor B.O.

Același lucru l-a susținut

și învinuitul C.L., precizând că în perioada în care s-a comis fapta el se

găsea în comuna Matca, unde muncea ca zilier în gospodăria numitului F.N.,

cunoscut în comună ca N.I.

În aceste împrejurări

acțiunea penală a fost pusă în mișcare numai față de V.C., pentru a se verifica

apărările formulate de către învinuitul C.L.

În timpul desfășurării

cercetărilor învinuitul C.G. s-a sustras urmăririi penale acesta fiind dat în

urmărire locală la data de 6 octombrie 2005 și în urmărire generală conform

procedurii standard.

Față de B.O.V. nu s-au putut

efectua acte premergătoare în condițiile și împrejurările rezultate din

depoziția inculpatului și a învinuitului C.L., întrucât acesta a părăsit

teritoriul național la data de 29 septembrie 2005 și până în prezent nu a

revenit în țară.

În această situație, s-a

dispus disjungerea cauzei față de învinuitul C.G., C.L. și făptuitorul B.O.V.

și continuarea cercetărilor față de aceștia până la identificarea și trimiterea

lor în judecată, pe baza materialului probator realizat în cauză.

Audiat în timpul urmăririi

penale, inculpatul V.C. a recunoscut faptele comise, precizând că după lovirea

victimei D.M., hotărârea de a întreține raport sexual cu aceasta a fost

personală, că nu i-a antrenat în această activitate pe ceilalți învinuiți

atitudine confirmată și de partea vătămată în dispoziția dată.

Pe parcursul cercetării

judecătorești, inculpatul a avut o poziția de negare totală a faptelor relatând

o altă situație de fapt și anume că autori ai infracțiunii sunt alte 2

persoane. De asemenea, neagă și împrejurarea că ar fi fost în localitatea de

domiciliu a victimelor, arătând că ar fi vizitat zona în urmă cu 6 ani.

În apărare s-a solicitat

proba cu expertiză criminalistică dactiloscopică care să constate dacă urmele

papilare de pe sticla de plastic provin de la inculpat.

În cauză au fost

administrate probele arătate în apărare, cu excepția unei depoziții determinate

de imposibilitatea obiectivă a audierii martorilor, din procesele verbale de

executare a mandatelor de aducere rezultând că sunt plecați din țară (C.L.).

Prezumția de nevinovăție a

inculpatului este răsturnată de expertiza criminalistică efectuată în cursul

cercetării judecătorești coroborată cu depoziția părții vătămate D.V. și D.M.,

depoziții de martori audiați în cursul desfășurării anchetei și procesului de

față.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel inculpatul V.C. solicitând achitarea sa în ceea ce privește

tentativa la infracțiunea de viol întrucât în cauză nu există alte probe

concludente în afară de declarația părții vătămate. De asemenea, inculpatul a

solicitat achitarea sa în ceea ce privește infracțiunea de tâlhărie susținând

că nu a fost în localitatea Panciu în ziua de 18 mai 2005.

În subsidiar, a solicitat

schimbarea încadrării juridice în sensul că infracțiunea de tâlhărie nu a fost

comisă de două sau mai multe persoane de vreme ce nu există vreo dovadă că

învinuiții C.L. și C.G. au fost și ei trimiși în judecată pentru infracțiunea

de săvârșirea căreia este acuzat inculpatul, precum și reducerea pedepselor

aplicate acestuia prin reținerea de circumstanțe atenuante.

Prin decizia penală nr. 96/ A

din 22 mai 2007, Curtea de Apel Galați, secția penală, s-a respins, ca nefondat,

apelul declarat de inculpatul V.C. împotriva sentinței penale nr. 43 din 19

ianuarie 2007 a Tribunalului Vrancea.

Menține starea de arest a

inculpatului și deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării

preventive de la 9 septembrie 2005 la 22 mai 2007.

În baza dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen., obligă pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare

către stat în sumă de 50 lei.

S-a reținut că, examinând

sentința prin prisma motivelor invocate dar și din oficiu, sub toate aspectele,

în baza art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea constată, în primul rând, că

situația de fapt a fost în moc corect reținută de instanța de fond pe baza unei

complete și judicioase analize a materialului probator administrat în cauză.

Nu se pot reține susținerile

inculpatului referitoare la faptul că nu a comis infracțiunile pentru care a

fost trimis în judecată, nefiind în localitatea Panciu în ziua de 18 mai 2005,

câtă vreme la dosar există probe certe de vinovăție.

În acest sens sunt

declarațiile părților vătămate D.V. și D.M., care în mod constant l-au indicat

pe inculpat ca fiind autorul faptelor recunoscându-l inclusiv dintr-un grup de

persoane în faza de urmărire penală. De asemenea, inculpatul V.C. a recunoscut

într-o declarație, dată în cursul urmăririi penale în prezența unui apărător

desemnat din oficiu, că a lovit pe partea vătămată D.V. și că apoi a încercat

prin constrângere să întrețină un act sexual cu partea vătămată D.M. timp în

care învinuiții C.L. și C.G. au sustras bunuri în valoare de 500 lei din casa

părților vătămate.

Împrejurarea că în faza de

judecată inculpatul a adoptat o poziție contrară celei din faza de urmărire

penală, negând chiar prezența sa în localitatea Panciu la data faptei, a fost

corect interpretată de instanța de fond ca o încercare de eludare a răspunderii

penale întrucât inculpatul nu a oferit argumente credibile privind schimbarea

declarațiilor și nici nu au fost produse probe care să îi confirme fără dubiu

noile sale susțineri.

Mai mult, în faza de

judecată a fost efectuat un raport de expertiză criminalistică care a confirmat

concluziile raportului de constatare tehnico-științifică dactiloscopică

efectuat în cursul urmăririi penale în sensul că urmele digitale ridicate de pe

sticla de apă minerală cu ocazia cercetării locului faptei au fost create de

degetul mare și cel arătător de la mâna dreaptă a inculpatului V.C.

De asemenea, martorii

audiați în cauză confirmă prezența inculpatului în orașul Panciu în acest sens

fiind depozițiile martorilor D.M., care arată că i-a vândut țigări acestuia la

un chioșc din Panciu de mai multe ori în luna mai 2005 (deși inculpatul a

afirmat că a mai fost în această localitate doar în urmă cu 6 ani) și A.N.,

pensionară ce locuiește în Panciu, care a precizat că îl cunoaște din vedere pe

inculpat.

În ceea ce privește pe

martorul M.F., propus în apărare de inculpat, acesta a relatat că în luna mai

2005 l-a văzut pe inculpat aproape zilnic în comuna Gherghești, jud. Vaslui

însă această depoziție, având un grad mare de relativitate și necoroborându-se

cu alte probe, nu poate răsturna materialul probator ce dovedește prezența

inculpatului în localitatea Panciu în ziua de 18 mai 2005.

Nici susținerea inculpatului

privind inexistența în cauză a unor probe certe care să dovedească săvârșirea

tentativei la infracțiunea de viol nu poate fi reținută.

Astfel, din raportul de

constatare medico-legală efectuat în cauză rezultă că partea vătămată D.M. a

suferit multiple leziuni atât în zona feței cât și în zona coapsei și a

piciorului drept, ceea ce confirmă susținerile acesteia și declarațiile

inițiale ale inculpatului privind tentativa de viol, în același sens fiind și

depoziția martorului C.G., vecin cu părțile vătămate, care la scurt timp după

faptă a văzut-o pe partea vătămată D.M. cu urme de sânge, răvășită și reclamând

faptul că a fost agresată sexual de un tânăr.

Nefondată este și cererea

inculpatului privind schimbarea încadrării juridice în sensul că infracțiunea

de tâlhărie nu a fost comisă de două sau mai multe persoane. Chiar dacă pentru

ceilalți participanți cercetările nu au fost finalizate și aceștia nu au fost

trimiși în judecată pentru faptele comise, rezultă cu certitudine din probele

mai sus expuse că inculpatul V.C. nu a comis singur infracțiunea de tâlhărie,

fiind ajutat de învinuiții C.L. și C.G., situație ce impune reținerea în

sarcina inculpatului și a formei agravante prevăzute de art. 211 alin. (2

1

)

lit. a) C. pen.

Cât privește solicitarea

inculpatului de reducere a pedepselor prin reținerea de circumstanțe atenuante,

Curtea nu o poate primi favorabil apreciind că pedepsele aplicate de instanța

de fond reflectă pe deplin criteriile generale de individualizare prevăzute de art.

72 C. pen. Astfel, faptele comise de inculpat sunt de o gravitate extrem de

ridicată, ținând seama de modul de săvârșire și de persoana părților vătămate,

doi bătrâni fără apărare în fața unor persoane tinere aflate sub influența

alcoolului, ceea ce denotă o periculozitate socială a inculpatului ce se cere a

fi reprimată prin pedepse exemplare.

Față de cele mai sus

arătate, constatând că hotărârea supusă controlului judiciar este la adăpost de

orice critică, fiind temeinică și legală sub toate aspectele, urmează a se

repinge ca nefondat apelul promovat de inculpatul V.C. cu obligarea acestuia la

plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei decizii

penale a declarat recurs inculpatul V.C. criticând-o ca nelegală și netemeinică

solicitând

în

ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 197 C. pen.,

achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C.

proc. pen., arătând că din raportul de expertiză medico-legală,a rezultat că victima

nu prezintă leziuni în zona genitală.

În ceea ce privește

infracțiunea prevăzută de art. 211 C. pen., s-a solicitat achitarea în temeiul art.

11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., arătând că deși

inițial a recunoscut săvârșirea faptei, relevantă este declarația din faza

cercetării judecătorești, unde acesta a negat comiterea acestei infracțiuni.

În subsidiar a solicitat

reducerea pedepsei aplicate și a invocat temeiul de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.

Examinând actele și

lucrările dosarului, hotărârile recurate în raport de motivele de critică

invocate prin care se tinde la achitare sub aspectul săvârșirii infracțiunilor

imputate și care se încadrează în cazul de casare prevăzută de art. 385

9

alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. și respectiv în raport de cel prin care se

tinde la reducerea pedepsei aplicate, apreciată ca fiind severă și care

constituie cazul de casare prevăzută de art. 385

9

pct. 14 C. proc.

pen., Înalta Curte, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare,

constată că recursul declarat de inculpatul V.C. se privește, ca nefondat, și

urmează a fi respins, ca atare, în sensul dispozițiilor art. 385

15

pct.

1 lit. b) C. proc. pen.

Aceasta, întrucât prin

hotărârile recurate nu s-a făcut o gravă eroare de fapt atunci când instanțele

de prim grad și de apel au reținut întrunirea elementelor constitutive ale

infracțiunilor de tentativă la viol și respectiv de tâlhărie, aflate în stare

de concurs real.

Astfel, apărările

recurentului inculpat că autorii infracțiunii de tâlhărie săvârșită, în seara

zilei de 18 mai 2005, la domiciliul familiei D. din orașul Panciu, jud. Vrancea,

sunt alte persoane, sunt indubitabil înfrânte de concluziile raportului de

expertiză criminalistică nr. 400 din 25 septembrie 2006 efectuat de L.E.C. București

potrivit căreia urmele digitale ridicate de pe sticla de apă minerală, despre

care victima D.V. a indicat că inculpatul și ceilalți autori, C.G. și B.O. s-au

servit din conținutul său pentru a prepara cafea ness cu apă minerală- au fost

lăsate de degetele mare și arătător de la mâna dreaptă a recurentului V.C.

Tot astfel, victimele D.V.

și D.M. au indicat cu fermitate pe recurentul inculpat ca fiind unul dintre

autorii agresiuni (atât cu ocazia recunoașterii fotografice din grup cât și în

depozițiile date) configurând și descriind în amănunțime mecanismul tâlhăriei

comise de inculpatul recurent și ceilalți autori.

Din acest punct de vedere

ambele instanțe au reținut justificat de probatoriul administrat în cauză în

mod corect situația de fapt imputată constând în esență în aceea că în seara

zilei de 18 mai 2005, în jurul orelor 18,00, inculpatul însoțit de cei doi

învinuiți s-au deplasat la domiciliul fam.D. și în imediata apropiere a

locuinței acestora l-au găsit pe D.V., ce efectuau munci agricole la cultura

viței de vie.

Cei trei au cerut acestuia să

le aducă vin pentru a-l consuma împreună și bătrânul, dându-și seama că un

refuz ar fi periculos pentru persoana sa, a adus din domiciliul său o sticlă

tip PET de 2 litri cu vin, pe care cei trei au consumat-o în câteva minute. La

un moment dat, inculpatul și cei doi învinuiți i-au solicitat bătrânului să

aducă apă și căni pentru a-și pregăti câte un pahar de cafea solubilă, lucru cu

care victima a fost de acord.

Rămași singuri, inculpatul

și învinuiții au hotărât că prin violență să sustragă din domiciliul părților

vătămate bunuri și bani, ținând seama că timpul înaintat către noaptea, iar

zona în care era situată casa bătrânilor era puțin circulată.

Hotărârea fiind luată, după

ce au servit cafeaua solubilă, folosind apa dintr-o sticlă tip PET de 2 litri

adusă de bătrânul D.V., inculpatul și învinuiții au lovit victima în zona

capului și a feței, lăsând-o în stare de incoștiență, apoi au pătruns mai întâi

în curtea gospodăriei și apoi în locuința celor doi bătrâni, unde au găsit-o și

pe victima D.M., care a fost lovită cu bestialitate de inculpat și învinuiți și

apoi dusă cu forța într-o cameră de către V.C., care a încercat, tot prin

violență să întrețină raport sexual cu bătrâna. În timp ce victima era agresată

fizic și sexual de către V.C., ceilalți doi învinuiți au sustras bunuri

constând într-un telefon mobil marca Motorola, un radio-casetofon, o lanternă,

2 sticle cu vin, bunuri în valoare de cca.5.000.000 lei.

Datorită opoziției bătrânei

și strigătelor acesteia de ajutor cât și de teama ca bătrânul să nu-și revină

și să solicite ajutorul, cei trei au părăsit locuința având asupra lor

obiectele sustrase.

În urma loviturilor primite D.V.

a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 40-45 zile de îngrijiri

medicale, iar D.M. leziuni ce au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de

îngrijiri medicale.

D.V. a fost internat în

Spitalul de Urgență Focșani, secția Chirurgie în perioada 18 - 23 mai 2005.

După comiterea faptelor

inculpatul și învinuiții au părăsit zona, revenind în comuna de domiciliu și în

perioada 19 mai - 22 iunie 2005 au folosit telefonul mobil sustras, pentru a

apela numărul de urgență 955, lucrătorii de poliție din cadrul SC C.C.O.A.

Galați reușind identificarea numărului de telefon și a persoanelor care au

apelat acest serviciu, în persoana învinuiților C.G. și a lui B.O.V.

Concomitent, aceleași

instanțe au reținut în mod legal și întrunirea elementelor constitutive ale

infracțiunii de tentativă de viol comisă de recurentul inculpat V.C. asupra

victimei D.M.

Astfel, este real că deși

prin raportul de constatare medico-legală nr. 132/ E din 19 mai 2005 a S.J.M.L.

Vrancea cu ocazia examenului genital nu se reține existența unor leziuni

vizibile de violență în zona mucoase vaginale. Totuși, pe de altă parte

susnumita victimă a fost lovită cu intensitate de maximă anvergură

infracțională, suferind un politraumatism cu multiple echimoze corporale și

tumefacție antebraț drept (cf.concluziilor aceluiași susmenționat raport de

constatare medico-legală).

Prin urmare tabloul lezional

descris relevă producerea acestora prin lovire repetată cu corpuri dure și

certifică realitatea și verosimilitatea declarațiilor victimei că recurentul

inculpat V.C. ulterior aplicării loviturilor repetate a încercat prin violență

să întrețină și raport sexual cu aceasta neconsumat datorită opoziției sale și

strigătelor de ajutor lansate.

Cauza ultim indicată ce a

împiedicat finalizarea actului sexual intențioant de către recurent este de

altfel identic relevată și prin propriile sale declarații date în faza de

urmărire penală.

În acest sens inculpatul a

susținut că „am luat-o pe femeie la bătaie și în timp ce C.G. și B.O.V. căutau

bunuri și bani pe care să-i ia, eu am lovit-o pe femeie, am dezbrăcat-o cu

forța, m-am dezbrăcat și am încercat să întrețin raport sexual cu ea. Nu am

reușit pentru că femeia s-a zbătut și a început să strige „hoții”, situație în

care pentru a nu fi depistați am lăsat-o pe femeie în pace și toți trei am

fugit din locuință”.

Înalta Curte reține și lipsa

de pertinență a motivului de critică prin care se tinde la reducerea pedepsei

rezultante aplicată într-un cuantum de 9 ani închisoare.

Aceasta, deoarece

sus-menționata pedeapsă este aptă în totalitate să satisfacă scopurile și

finalitățile definite prin dispozițiile art. 52 C. pen. și anume să constituie

o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a recurentului cât și să

prevină săvârșirea de noi infracțiuni.

Concomitent, aceeași

pedeapsă este judicios dozată prin prisma criteriilor legale de individualizare

judiciară prevăzută de art. 72 C. pen., raportat pe de o parte la pericolul

social generic și concret extrem de sporit al infracțiunilor comise, de

limitele de pedeapsă prevăzute de textele de lege sancționatoare, de

circumstanțele reale ale săvârșirii acestora (agresiunea de maximă amplitudine

fiind îndreptată împotriva unor bătrâni lipsiți de apărare) cât și pe de altă

parte față de datele care circumstanțiază persoana recurentului (deși lipsit de

antecedente penale adoptând o poziție procesuală de negare și de nonregret al

infracțiunilor comise), nefiind în consecință temeiuri pentru micșorarea

acesteia.

Urmează ca în baza art. 385

16

alin. (2) C. proc. pen., combinat cu art. 381 alin. (1) C. proc. pen., să se

compute prevenția de la 9 septembrie 2005 la 3 septembrie 2007.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul V.C. împotriva deciziei penale nr. 96/ A din 22

mai 2007 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul reținerii și al arestării preventive de la 9 septembrie

2005 la 3 septembrie 2007.

Obligă recurentul inculpat

să plătească statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din

care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 3 septembrie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-08-16
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4787/2006
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 132 din 12 aprilie 2006, Tribunalul Vrancea a condamnat pe inculpatul O.V., la: - 17 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de
ÎCCJ 2011-07-20
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2726/2011
apsa de 4 ani închisoare, sporită la 4 ani și 3 luni închisoare. Î n baza art. 61 C. pen., s-a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul neexecutat de 557 zile din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 2130 din 16 noiembr
ÎCCJ 2012-02-21
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 496/2012
Asupra recursului declarat de inculpat, În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 110 din 23 mai 2011 pronunțată în Dosarul nr. 3226/91/2010, Tribunalul Vrancea a condamnat pe inculpatul B.O. pe
ÎCCJ 2010-02-25
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 723/2010
Asupra cauzei penale de față; În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 260 din 9 septembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1083/91/2009, Tribunalul Vrancea, prin schimbarea încadrării juridice
ÎCCJ 2007-10-26
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5026/2007
Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 227 din 21 mai 2007, Tribunalul Vrancea a condamnat pe inculpatul B.G., pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor deosebit de
Sursă