ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3696/2008

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată sub nr. 1908/109 din 7 martie 2006 pe rolul

Tribunalului Argeș, reclamantul C.D.T. a chemat în judecată pe pârâta SC I. SA

Pitești pentru a fi obligată să-i restituie în natură suprafața de 8406 mp

teren situat în comuna Vedea, sat Vedea, județul Argeș sau să-i acorde

despăgubiri bănești și să se aplice pârâtei o amendă civilă de 50 lei/zi de

întârziere, începând cu data rămânerii definitive a sentinței civile nr.

4338/2004 a Judecătoriei Pitești, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că terenul în suprafață de

8406 mp a aparținut autorului său, care l-a înscris în fosta cooperativă

agricolă de producție în anul 1963, că, deși a adresat pârâtei notificare, în

baza Legii nr. 10/2001 nu a primit niciun răspuns și că, deși, prin sentința

civilă nr. 4338/2004 a Judecătoriei Pitești, pârâta a fost obligată să

soluționeze notificarea formulată de reclamant prin emiterea unei decizii

motivate, aceasta nu s-a conformat obligației stabilite de instanță.

Ulterior, a susținut reclamantul, s-a emis dispoziția nr. 1/2006, care a

fost contestată de acesta în dosarul nr. 1764/2006 al Tribunalului Argeș, prin

contestația formulată la 5 aprilie 2006, dosar ce a fost conexat la prezenta

cauză.

Prin sentința civilă nr. 38 din 26 ianuarie 2007, pronunțată în dosarul

nr. 1908/109/2006, Tribunalul Argeș a admis acțiunea formulată de reclamant, a

modificat decizia nr. 1/2006 și a constatat că petentul este îndreptățit să i

se restituie în natură terenul în suprafață de 624 mp și respectiv cel de 440

mp, notate cu 1 I și II în schița raportului de expertiză întocmit de expert

M.G. (f. 99), situate în comuna Vedea, sat Vedea, iar pentru diferența de 4625

mp să i se acorde despăgubiri în echivalent în condițiile legii speciale.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:

reclamantul a făcut dovada că autorul său a fost proprietarul unui teren în

suprafață de 8406 mp, care a fost preluat abuziv de stat, precum și dovada

legăturii de rudenie cu titularul dreptului de proprietate de la care statul a

preluat terenul; autorul reclamantului s-a înscris cu terenul în cooperativa

agricolă de producție, însă ulterior, acesta a trecut la I.L.F. Vedea, astfel

că la 1 ianuarie 1990, se nu mai afla în patrimoniul cooperativei; din raportul

de expertiză întocmit în cauză, s-a reținut că, din întreaga suprafață de

12.566 mp proprietatea autorului reclamantului. S-a reconstituit reclamantului,

în baza Legii nr. 18/1991, dreptul de proprietate pentru porțiunea de 5-534 mp,

restul suprafeței fiind amplasată astfel: 727 mp – ocupat de căminul cultural,

694 mp – ocupat de magazinul cooperației, iar restul de 5.659 mp se află în

proprietatea pârâtei, care are mai mute construcții permanente edificate pe

această suprafață de teren; singurele suprafețe libere neafectate de investiții

sunt cele de 624 mp și, respectiv 440 mp; pârâta nu a dovedit că este o

societate comercială cu capital integral privat, deoarece nu a precizat când

s-a privatizat și în ce modalitate, de altfel, avea obligația să

încunoștiințeze pe petent că trebuie să se adreseze societății care a efectuat

privatizarea.

Apelurile declarate de reclamant și pârâtă împotriva sentinței civile

nr. 38 din 26 ianuarie 2007 a Tribunalului Argeș au fost admise de Curtea de Apel

Pitești, care, prin decizia nr. 380/R din 29 octombrie 2007, a schimbat

sentința civilă nr. 38 din 26 ianuarie 2007 a Tribunalului Argeș și a modificat

decizia nr. 1/2006 emisă de SC I. SA, în sensul că a constatat îndreptățirea

contestatoarei la plata despăgubirilor pentru suprafața de 4000 mp, precum și

pentru suprafețele de 624, respectiv 440 mp identificate în dispozitivul

sentinței; a constatat micșorarea câtimii obiectului acțiunii pentru terenul de

4625 mp la 4000 mp; a înlăturat dispozițiile de restituire în natură și în

echivalent către contestator și dispune înaintarea notificării împreună cu

documentația către Comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că sunt

întemeiate motivul de apel privind greșita aplicare a dispozițiilor art. 21 și

art. 29 din Legea nr. 10/2001, așa cum a fost republicată, față de situația că

imobilele solicitate de contestator se află în patrimoniul unei societăți

comerciale privatizate integral, precum și motivul de apel prin care s-a

criticat lipsa de rol activ a primei instanțe care nu a fost preocupată de

clarificarea aspectului dacă societatea a fost privatizată și în ce modalitate.

A mai reținut instanța de apel că reclamantul a făcut dovada că

beneficiază de dispozițiile legii în calitatea sa de moștenitor legal al

autorului C.G. și este persoană îndreptățită, în sensul legii, să beneficieze

de măsurile reparatorii, respectiv, despăgubiri pentru suprafața de 4000 mp,

așa cum a fost modificată în câtimea ei de către reclamant și pentru

suprafețele de 624 mp și respectiv 440 mp, documentația și notificarea urmând

să fie înaintate Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor de către

societatea pârâtă, care are obligație în acest sens.

De asemenea, instanța de apel a mai reținut că susținerea societății

pârâte, în sensul că terenul în litigiu nu face obiectul Legii nr. 10/2001, ci

al legilor fondului funciar este neîntemeiată, întrucât, așa cum corect a

reținut prima instanță, s-a făcut dovada că terenul nu se afla în patrimoniul

cooperativei Vedea la 1 ianuarie 1990, ci la fostul I.L.F. Vedea, astfel încât

motivele de apel privind aplicarea greșită a dispozițiilor art. 2 din Legea nr.

10/2001, ale art. 1169 C. civ. și ale art. 8 din Legea nr. 10/2001 sunt

neîntemeiate.

Împotriva deciziei civile nr. 380/R din 29 octombrie 2007 a declarat

recurs reclamantul C.D.T., invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

și susținând că, în speță, nu se regăsește niciunul din cazurile limitativ

prevăzute de dispozițiile art. 18 din Legea nr. 10/2001 și că, în condițiile în

care raportul de expertiză reliefează că două dintre suprafețele identificate

pot fi restituite în natură, în mod greșit instanța de apel a apreciat că nu ar

fi posibil acest lucru.

Recursul este nefondat pentru considerentele ce succed.

Admițând apelurile formulate de reclamant și pârâtă, Curtea de Apel

Pitești a reținut greșita aplicare, de către instanța de fond, a dispozițiilor

art. 21 și ale art. 29 din Legea nr. 10/2001, republicată, față de situația că

imobilele solicitate de reclamant se află în patrimoniul unei societăți

comerciale privatizate integral.

Astfel, instanța de apel a statuat că, așa cum rezultă din înscrisurile

depuse la filele 145-146 dosar apel, pârâta SC I. SA Pitești este o societate

cu capital integral privat, astfel că, în sensul art. 29 din Legea nr. 10/2001,

pentru imobilele evidențiate în patrimoniul său, persoanele îndreptățite au

dreptul la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de

stabilire și plată a despăgubirilor, și nu la restituirea în natură a acestor

imobile.

Analizând decizia pronunțată de instanța de apel prin prisma criticilor

formulate, se constată că acestea nu au legătură cu motivarea instanței de

apel, cu alte cuvinte, nu se referă la modul în care aceasta a făcut aplicarea

dispozițiilor art. 21 și art. 29 din Legea nr. 10/2001, invocate în

considerente, ci se referă la faptul că, în speță, „nu ne găsim în niciuna din

situațiile prevăzute în mod expres în lege, mai precis în cazurile limitativ

prevăzute de art. 18 din Legea nr. 10/2001”.

Or, pe lângă dispozițiile art. 18, care prevăd că măsurile reparatorii

se stabilesc numai în echivalent și în următoarele cazuri: (a) persoana

îndreptățită era asociat la persoana juridică proprietară a imobilelor și a

activelor la data preluării acestora în mod abuziv, cu excepția cazului în care

persoana îndreptățită era unic asociat sau persoanele îndreptățite asociate

erau membri ai aceleiași familii; (b) imobilul nu mai există la data intrării în

vigoare a prezentei legi, cu excepția imobilelor distruse ca urmare a unor

calamități naturale; (c) imobilul a fost înstrăinat cu respectarea

dispozițiilor legale, Legea nr. 10/2001, republicată mai prevede, la art. 29

(fost art. 27)că:

Pentru imobilele evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale

privatizate, altele decât cele prevăzute la art. 21alin. (1) și (2), persoanele

îndreptățite au dreptul la despăgubiri în condițiile legii speciale privind

regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în

mod abuziv, corespunzătoare valorii de piață a imobilelor solicitate.

În condițiile în care aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 29

din Legea nr. 10/2001, față de împrejurarea că pârâta este o societate

comercială integral privatizată, nu se critică de către recurent, decizia apare

ca fiind dată cu aplicarea corectă a legii.

Văzând și dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ.,

recurentul-reclamant va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată către

intimata-pârâtă SC I. SA Pitești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamantul C.T. împotriva deciziei nr. 380 R din 28 octombrie 2007

a Curții de Apel Pitești, secția civilă.

Obligă pe recurent la plata sumei de 2000 lei, cheltuieli de judecată

către intimata SC I. SA Pitești.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 iunie 2008.