ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.10.2007

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3724/2007

HOTĂRÂRE
04.10.2007
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3724/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea ședinței publice

de la 14 decembrie 2006 a Tribunalului Suceava, secția comercială, contencios

administrativ și fiscal, s-a dispus sesizarea Curții de Apel Suceava, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, cu soluționarea excepției de

nelegalitate a adresei din 26 mai 2006 și a notei din 26 mai 2006, ambele emise

de C.N.P.D.A.S., raportate la prevederile art. 3 și art. 79 alin. (2) din Legea

nr. 188/1999, excepție invocată de reclamantul G.V.

Soluționând excepția

de nelegalitate, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios

administrativ și fiscal, prin sentința nr. 46 din 19 martie 2007 a respins excepția ca nefondată.

Se reține că cele

două înscrisuri considerate nelegale de către reclamant au calitatea de acte

administrative în sensul prevederilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 a

contenciosului administrativ, dar că acestea nu încalcă dispozițiile art. 3 și

art. 79 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici,

republicată, deoarece art. 79 reglementează modificarea raporturilor de

serviciu ale funcționarilor publici, nu a organigramei, iar art. 3 privește

principiile care stau la baza exercitării funcției publice, unul dintre ele,

stabilitatea, neputând fi discutat în afara unei organigrame, care în situația

de față s-a modificat în conformitate cu prevederile art. 84 alin. (7) din

lege.

Reclamantul a

declarat recurs împotriva sentinței, susținând că Instanța nu a luat în

considerare punctul de vedere al A.N.F.P., trimis unei colege a sa aflată

într-o situație identică, pe care l-a depus la dosarul cauzei de fată.

Consideră că

hotărârea este netemeinică și nelegală, pentru că cele două acte pretins

nelegale încalcă prevederile art. 3, art. 70 și art. 90 din Legea nr. 188/1999.

C.N.P.A.S. a

depus întâmpinare, prin care invocă excepția neîndeplinirii procedurii

prealabile și excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate pentru că

adresa din 26 mai 2006 nu e act administrativ, iar în ce privește fondul

excepției solicită ca aceasta să fie respinsă ca neîntemeiată, actele

contestate fiind legale.

În primul rând

trebuie ținut cont de faptul că cererea de recurs este motivată sumar, unicul

motiv de recurs referindu-se la neluarea în considerare a răspunsului primit de

o colegă a recurentului - reclamant de la A.N.F.P.

De asemenea, fată de

cererea inițială, în cererea de recurs se invocă nelegalitatea celor două

înscrisuri și în raport de prevederile art. 90 din Legea nr. 188/1999, nu numai

față de art. 3 și art. 79 din lege.

Referitor la

excepțiile invocate de intimată, acestea nu sunt întemeiate, pentru că art. 7

alin. (5) din Legea nr. 554/2004 exceptează de la efectuarea plângerii

prealabile cererile prin care se invocă excepția de nelegalitate, iar

înscrisurile invocate ca fiind nelegale se încadrează în categoria actelor

administrative supuse controlului Instanței de contencios administrativ,

conform prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 deoarece

modifică raporturi juridice.

Însă, cererea de

constatare a nelegalității celor două înscrisuri a fost corect respinsă ca

neîntemeiată de către prima Instanță, cu o motivare corespunzătoare.

Astfel, art.

79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privește mutarea definitivă în cadrul altui

compartiment a funcționarului public, pentru care se cere acordul scris al

acestuia, pe când adresele din 26 mai 2006, emise de C.N.P.A.S. pentru C.J.P.

Suceava se referă la modificarea organigramei C.J.P. Suceava, întemeiată pe

dispozițiile art. 84 alin. (7) din Legea nr. 188/1999.

De asemenea,

art. 3 din Legea nr. 188/1999 se referă la principiile care stau la baza

exercitării funcției publice, stabilitatea în exercitarea funcției publice

trebuind raportată la prevederile art. 84 alin. (7) din lege, iar legalitatea,

imparțialitatea și obiectivitatea urmează a se analiza, dacă s-au respectat, de

către Instanța ce soluționează fondul cauzei.

De altfel, nu

sunt incidente în cauză nici prevederile art. 90 din Legea nr. 188/1999 pentru

că acestea se referă la transferul funcționarilor publici, ceea ce nu este

cazul în speța de față, cele două înscrisuri privind organigrama instituției,

nu chestiuni legate de transferul personalului.

Referitor la neluarea

în considerare a adresei A.N.F.P. către B.F., de către Instanța de Fond,

aceasta conținem punct de vedere al autorității respective ce poate sau nu fi

avut în vedere de către Instanță și care privește o altă persoană și alte

situații decât cele strict legate de excepția de nelegalitate.

Pentru toate

considerentele arătate mai sus, urmează să se respingă recursul ca nefondat, în

temeiul art. 299 și art. 312 C. proc. civ. și art. 10 alin. (2) raportat la

art. 4 alin (3) din Legea nr. 554/2004.

Respinge recursul declarat de G.G.V.

împotriva sentinței nr. 46 din 19 martie 2007 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 4 octombrie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-01-30
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 485/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 40 din 25 februarie 2008 a Curții de Apel Suceava a fost respinsă ca nefondată cererea de revizuire formulată de T.L. în contradictoriu
ÎCCJ 2010-02-03
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 378/2010
, contencios administrativ și fiscal, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul D.S. împotriva deciziei nr. 138 din 22 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Suceava, în dosarul nr. 25/285/2005, reținându-se că decizia r
ÎCCJ 2007-10-18
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3214/2007
de Tribunalul Suceava, secția comercială de contencios administrativ și fiscal. Pentru a decide astfel, instanța de apel a preluat, în esență, argumentele evocate anterior, în sensul că cele două adunări generale au fost făcute cu respectar
ÎCCJ 2007-10-12
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3886/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 43/ F-C din 14 mai 2007, Curtea de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată
ÎCCJ 2006-06-15
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2278/2006
rii recursului, reține că aceasta este neîntemeiată. Are în vedere că sentința s-a comunicat recurentei-reclamante la 2 februarie 2006, iar cererea de recurs a trimis-o prin poștă, la 5 februarie 2006, în termenul prevăzut de art. 4 alin. (
Sursă