ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2389/2008

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 23 din 14 februarie 2008, Curtea de Apel Iași, secția penală, a admis plângerea formulată de petiționarul G.Ș. împotriva rezoluției nr. 249/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași și în consecință a desființat-o și a trimis cauza procurorului în vederea redeschiderii urmăririi penale și completării actelor premergătoare. Pentru a dispune astfel, Curtea a stabilit următoarea situație de fapt: Petiționarul G.Ș. a sesizat organele de urmărire penală cu privire la anularea de către notarul public A.M.I., avocatul M.D.R., F.A. și P.I. a infracțiunii de înșelăciune în convenții, prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen.

A susținut că notarul public a certificat un contract de vânzare-cumpărare prin care a avut calitatea de împrumutat, iar numiții F.C.A. și P.I.N., calitatea de împrumutați. De asemenea, avocatul M.D.R. i-a apelat pe F.C.A. și P.I.N. prin redactarea contractului de împrumut, să îl inducă în eroare pe petiționar, pentru a beneficia de bunurile acestuia, contractul de împrumut fiind garantat cu locuința proprietate personală. În urma actelor premergătoare efectuate, procurorul a stabilit că faptele reclamate nu există, dispunând neînceperea urmăririi penale în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 1 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) și d) C. proc. pen. S-a motivat că notarul public A.M.I. a prezentat petiționarului G.Ș.

contractul de împrumut, prin care se atesta că a împrumutat de la F.C.A. și P.I.N. suma de 300.000.000 lei, cu termen de restituire 3 luni, garantând cu bunurile sale, contract ce a fost semnat de acesta, astfel că nu și-a încălcat atribuțiile de serviciu și nici nu a comis un fals. Avocatul M.D.R. și-a îndeplinit obligațiile stipulate în contractul de asistență juridică nr. 71/2005 și a tehnoredactat contractul de împrumut, fiind exclusă reaua-credință și înțelegerea frauduloasă cu împrumutătorii. Cât privește pe F.C.A. și P.I.N., nu s-a dovedit o înțelegere infracțională în scopul deposedării petiționarului de apartamentul proprietate și nu au falsificat nici un act și nu s-a stabilit că au indus în eroare pe petiționar cu ocazia încheierii contractului, iar pentru că acesta nu și-a onorat obligația de restituire, au cerut investirea cu formulă executorie a contractului de împrumut.

În cauză s-a efectuat o expertiză grafologică ce a concluzionat că semnăturile din contractul în discuție au fost executate de G.Ș. Împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, petiționarul s-a adresat cu plângere procurorului ierarhic superior, conform dispozițiilor art. 275 – art. 278 C. proc. pen., plângere respinsă prin rezoluția nr. 103/II/2007 din 19 noiembrie 2007. Petiționarul s-a adresat cu plângere întemeiată pe dispozițiile art. 278 1 C. proc. pen., la Curtea de Apel Bacău, care, prin sentința penală atacată, a admis plângerea și a trimis cauza procurorului în vederea redeschiderii urmăririi penale și completarea actelor premergătoare. S-a motivat de instanță că soluția procurorului se întemeiază pe o cercetare incompletă.

Astfel, petiționarul a declarat că în biroul notarului public A.M.I. i-au fost prezentate niște „hârtii” despre care s-a afirmat că sunt procuri și nu contractul de împrumut, aspect confirmat de B.N.O. care a asistat la o discuție între G.Ș. și F.C.A., discuție din care rezultă că petiționarul i-a dat o procură acestuia din urmă. Există în cauză și un suport declarativ din care rezultă că F.C.A. a recunoscut că nu a dat împrumut suma de 300.000.000 lei. De altfel, nu s-a verificat dacă acesta avea într-adevăr la dispoziția sa suma pretins împrumutată, nefăcându-se verificări la B.R.D., unde a susținut că are cont deschis. Față de aceste elemente, s-a apreciat că nu au fost lămurite elemente esențiale ale cauzei, fiind necesar a se efectua confruntări între petiționar și persoanele reclamate, a fi audiat suportul electronic CD și vizualizată înregistrarea video, verificarea la B.R.D.

a contului persoanei cercetate F.C.A. și solicitarea unor relații la A.P.P.P. al Consiliului municipal Iași, privind efectuarea unor plăți la 25 mai 2005 de către G.Ș., precum și testarea persoanelor cercetare cu testul poligraf. Împotriva acestei soluții au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași și persoanele cercetate F.C.A., A.M.I. și M.D.R. În recursul său, parchetul a solicitat casarea sentinței, respingerea plângerii ca nefondată și menținerea rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dispusă de procuror în dosarul nr. 249/P/2007. S-a motivat că rezoluția procurorului este temeinică și legală, bazată de datele culese în timpul efectuării actelor premergătoare, neidentificându-se elemente care să conducă la existența unor fapte penale, iar expertiza grafologică atestă că semnăturile din contract aparțin petiționarului.

Recurentul A.M.I. a invocat aceleași motive, solicitând admiterea recursului său și al parchetului, iar recurenții F.C.A. și M.D.R. nu și-au motivat calea de atac. Analizând motivele de recurs invocate, Înalta Curte, din oficiu, constată sentința nelegală și netemeinică sub aspectul dispoziției de a se redeschide urmărirea penală și completa actele premergătoare, sub aspectul rezolvării fondului cauzei, aceasta fiind temeinică, întrucât nu s-a stabilit corect de procuror situația de fapt. Dispoziția de a se „redeschide urmărirea penală” nu are aplicabilitate în cauză, instituția fiind prevăzută în art. 270 lit. c) C. proc. pen. și se dispune atunci când în cauză, s-a început urmărirea penală și s-a dispus o soluție de scoatere sau încetare a urmăririi penale și este necesară reluarea urmăririi penale, cea ce în speță nu s-a produs.

Această dispoziție a instanței, cât și cea privind completarea actelor premergătoare, nu este prevăzută în art. 278 1 C. proc. pen., care prevede la pct. 8 lit. b) că judecătorul, soluționând plângerea, verifică rezoluția pe baza lucrărilor și materialului cauzei și o oricăror înscrisuri noi prezentate și prin sentință, admite plângerea, desființează rezoluția și trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz, fiind obligat să arate faptele sau împrejurările constatate și prin care anume mijloace de probă. Față de aceste motive, recursul procurorului va fi admis în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și casată în parte sentința penală nr. 23 din 14 februarie 2008, cauza fiind trimisă procurorului în vederea începerii urmăririi penale față de intimații F.C.A., A.M.I., M.D.R.

și P.I.N. Recursurile declarate de F.C.A., A.M.I., M.D.R. și P.I.N. vor fi respinse, ca nefondate, având în vedere considerentele mai sus expuse.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași împotriva sentinței penale nr. 23 din 14 februarie 2008 a Curții de Apel Iași, secția penală. Casează în parte sentința penală atacată numai cu privire la dispoziția de redeschidere a urmăririi penale și de completare a actelor premergătoare, dispoziție pe care o înlătură. În baza art. 278 1 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., trimite cauza la procuror în vederea începerii urmăririi penale față de intimații F.C.A., A.M.I., M.D.R. și P.I.N. Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate. Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de intimații F.C.A., A.M.I., M.D.R. și P.I.N. Obligă recurenții intimați la plata sumei de câte 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 30 iunie 2008.