ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1235/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1235/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin ordinul nr. 1389 din 15 decembrie 2005, Ministrul
Sănătății a dispus restructurarea consiliului de administrație al Spitalului
Județean de Urgență Argeș, începând cu data de 16 decembrie 2005, prin
invalidarea componenței consiliului de administrație care își încetează
activitatea.
Măsura a fost motivată de neîndeplinirea
corespunzătoare a atribuțiilor legale ce revin consiliilor de administrație ale
spitalelor, urmare înregistrării de arierate și pentru prevenirea înregistrării
de noi datorii.
Prin ordinul nr. 1396 din 16
decembrie 2005, aceeași autoritate publică centrală a dispus numirea unui consiliu
interimar de administrație până la data de 31 martie 2006, a cărui componență este prevăzută în anexa ce face parte integrantă din ordin.
Legalitatea ambelor acte
administrative a fost contestată de către Consiliul Județean Argeș, prin
acțiunea introdusă la data de 13 ianuarie 2006.
Reclamantul și-a motivat acțiunea,
arătând că în mod nelegal restructurarea consiliului de administrație s-a făcut
prin invalidare, deoarece această operațiune are natura unui act reparator ce
poate fi îndeplinit dacă numirea sau alegerea se realizează cu nesocotirea condițiilor
de fond și de formă prevăzute în acest scop.
Ori, în speță din temeiul de
drept invocat, art. 20 alin. (5) al O.U.G nr. 154/2005, rezultă că prin emiterea
celor două ordine s-a urmărit aplicarea unei sancțiuni, menite a cenzura un așa
zis management defectuos.
În opinia reclamantului, din
anexa primului ordin nu reiese existența unor date certe sau indicii temeinice că
membrii consiliului de administrație al spitalului vor angaja noi datorii. Pe de
altă parte, în consiliu au fost numiți de către Ministru, doi reprezentanți ai
Consiliului Județean Argeș, cu încălcarea prevederilor art. 25 lit. b) din Legea
spitalelor nr. 270/2003 și a principiului autonomiei locale consacrat de
Constituția României și Legea administrației publice locale nr. 215/2001.
Prin sentința civilă nr. 43/
FC din 17 aprilie 2006, Curtea de Apel București, secția comercială și de
contencios administrativ, a respins excepția privind lipsa de interes, invocată
de pârât și ca neîntemeiată, acțiunea reclamantului.
În esență, instanța a
reținut că acesta nu a făcut dovada vătămării unui drept legitim prin emiterea celor
două acte administrative. Că, eventualele persoane implicate să uzeze de
această acțiune, însă reclamantul nu a înțeles să le introducă în cauză.
Hotărârea a fost atacată cu
recurs de către reclamantul Consiliul Județean Argeș.
Recurentul a susținut că în
mod eronat prima instanță a respins acțiunea ca neîntemeiată, deoarece potrivit
legii el a devenit administratorul principal al Spitalului Județean Argeș și
este îndreptățit să urmărească doi reprezentanți în Consiliul de Administrație
al Spitalului Județean Argeș.
Ca atare, prin emiterea
ordinelor supuse controlului jurisdicțional s-a produs o vătămare gravă a
dreptului său de a-și exercita prerogativele conferite de calitatea de administrator
al acestei instituții publice.
Pe de altă parte, Curtea de Apel
a reținut în mod greșit că, eventualele persoane implicate, trebuiau introduse
în cauză și a ignorat faptul că în speță a fost vătămat un interes public.
Criticile nu sunt
întemeiate.
Prin dispozițiile art. 25 alin.
(1) lit. b) din Legea spitalelor nr. 270/2003, astfel cum a fost modificată
prin O.U.G. nr. 206/2005 s-a prevăzut în adevăr, că în componența Consiliului
de administrație al spitalului public, format din 7 – 9 membrii, se regăsesc
doi reprezentanți numiți de Consiliul Județean ori Local, dintre care unul
specialist în finanțe publice locale, sau de ministerele ori instituțiile cu
rețea sanitară, proprie, după caz.
Dar, în conformitate cu
norma cuprinsă în alineatul 4 al aceluiași articol, validarea componenței nominale
a consiliului de administrație se face de către Comisia Națională de Acreditare
a Spitalelor. Până la constituirea acestei structuri administrative, validarea
componenței nominale a consiliilor de administrație se face, după caz, de către
Direcția de Sănătate Publică, Ministerul Sănătății, respectiv direcțiile de
specialitate din cadrul ministerelor și instituțiilor cu rețea proprie.
Rezultă prin urmare, că până
la constituirea Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor, Ministerul
Sănătății a fost investit cu atribuția de validare a componenței nominale a
consiliului de administrație și în mod implicit, cu atribuția de revocare a
conducerii spitalelor care sunt finanțate din bani publici.
Concluzia se impune cu atât
mai mult cu cât, potrivit art. 29 alin. (1) din aceeași lege, conducerea
spitalelor publice răspunde în fața direcției de sănătate publică și - sau a Ministerului
Sănătății și Familiei, respectiv în fața ministerului de resort, pentru
îndeplinirea atribuțiilor care îi revin.
În speță, cum deja s-a
arătat, măsura unilaterală luată de Ministru, anume aceea de restructurare a
Consiliului de Administrație a Spitalului Județean Argeș a fost justificată de
constatările consemnate în raportul de control întocmit de organul abilitat,
conform cărora la această unitate medicală s-au înregistrat arierate, dar și o
serie de alte nereguli, între care neîncheierea subcontractelor de administrare
cu șefii de secții, angajarea unor cheltuieli peste limitele bugetului aprobat
în anii 2004 - 2005, inexistența structurilor prevăzute de lege privind
monitorizarea calității serviciilor medicale ș.a.
Consemnările mai sus
menționate nu au fost combătute de reclamant, care așa cum corect s-a reținut în
sentință, nu a făcut dovada vătămării vreunui drept sau interes legitim prin
emiterea celor două ordine ministeriale. Ori, existența dreptului subiectiv al
reclamantului sau a interesului legitim vătămat, reprezintă una din condițiile de
admisibilitate a oricărei acțiuni în contencios administrativ.
Măsura restructurării Consiliului
de Administrație era însă justificată în prezentul litigiu și de necesitatea
prevenirii înregistrării unor noi datorii și oricum, noul Consiliu interimar la
care se referă ordinul secund a fost numit doar până la data de 31 martie 2006,
când în mod firesc urma să se procedeze la alegerea unui nou Consiliu.
În sfârșit, este semnificativă
și împrejurarea că nici unul din membrii fostului Consiliu de Administrație al Spitalului
Județean, nu au înțeles să conteste în justiție, legalitatea actelor administrative
prin care s-a dispus restructurarea consiliului și numirea unui consiliu
interimar.
Apreciind așadar, că
acțiunea introdusă de reclamant este neîntemeiată și respingând-o ca atare, Curtea
de Apel a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, ce urmează a fi menținută
prin respingerea recursului ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 1
alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de Consiliul Județean Argeș împotriva sentinței civile nr. 43/ FC din 17
aprilie 2006 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios
administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 27 februarie 2007.