ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.02.2007

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1235/2007

HOTĂRÂRE
27.02.2007
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1235/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin ordinul nr. 1389 din 15 decembrie 2005, Ministrul

Sănătății a dispus restructurarea consiliului de administrație al Spitalului

Județean de Urgență Argeș, începând cu data de 16 decembrie 2005, prin

invalidarea componenței consiliului de administrație care își încetează

activitatea.

Măsura a fost motivată de neîndeplinirea

corespunzătoare a atribuțiilor legale ce revin consiliilor de administrație ale

spitalelor, urmare înregistrării de arierate și pentru prevenirea înregistrării

de noi datorii.

Prin ordinul nr. 1396 din 16

decembrie 2005, aceeași autoritate publică centrală a dispus numirea unui consiliu

interimar de administrație până la data de 31 martie 2006, a cărui componență este prevăzută în anexa ce face parte integrantă din ordin.

Legalitatea ambelor acte

administrative a fost contestată de către Consiliul Județean Argeș, prin

acțiunea introdusă la data de 13 ianuarie 2006.

Reclamantul și-a motivat acțiunea,

arătând că în mod nelegal restructurarea consiliului de administrație s-a făcut

prin invalidare, deoarece această operațiune are natura unui act reparator ce

poate fi îndeplinit dacă numirea sau alegerea se realizează cu nesocotirea condițiilor

de fond și de formă prevăzute în acest scop.

Ori, în speță din temeiul de

drept invocat, art. 20 alin. (5) al O.U.G nr. 154/2005, rezultă că prin emiterea

celor două ordine s-a urmărit aplicarea unei sancțiuni, menite a cenzura un așa

zis management defectuos.

În opinia reclamantului, din

anexa primului ordin nu reiese existența unor date certe sau indicii temeinice că

membrii consiliului de administrație al spitalului vor angaja noi datorii. Pe de

altă parte, în consiliu au fost numiți de către Ministru, doi reprezentanți ai

Consiliului Județean Argeș, cu încălcarea prevederilor art. 25 lit. b) din Legea

spitalelor nr. 270/2003 și a principiului autonomiei locale consacrat de

Constituția României și Legea administrației publice locale nr. 215/2001.

Prin sentința civilă nr. 43/

FC din 17 aprilie 2006, Curtea de Apel București, secția comercială și de

contencios administrativ, a respins excepția privind lipsa de interes, invocată

de pârât și ca neîntemeiată, acțiunea reclamantului.

În esență, instanța a

reținut că acesta nu a făcut dovada vătămării unui drept legitim prin emiterea celor

două acte administrative. Că, eventualele persoane implicate să uzeze de

această acțiune, însă reclamantul nu a înțeles să le introducă în cauză.

Hotărârea a fost atacată cu

recurs de către reclamantul Consiliul Județean Argeș.

Recurentul a susținut că în

mod eronat prima instanță a respins acțiunea ca neîntemeiată, deoarece potrivit

legii el a devenit administratorul principal al Spitalului Județean Argeș și

este îndreptățit să urmărească doi reprezentanți în Consiliul de Administrație

al Spitalului Județean Argeș.

Ca atare, prin emiterea

ordinelor supuse controlului jurisdicțional s-a produs o vătămare gravă a

dreptului său de a-și exercita prerogativele conferite de calitatea de administrator

al acestei instituții publice.

Pe de altă parte, Curtea de Apel

a reținut în mod greșit că, eventualele persoane implicate, trebuiau introduse

în cauză și a ignorat faptul că în speță a fost vătămat un interes public.

Criticile nu sunt

întemeiate.

Prin dispozițiile art. 25 alin.

(1) lit. b) din Legea spitalelor nr. 270/2003, astfel cum a fost modificată

prin O.U.G. nr. 206/2005 s-a prevăzut în adevăr, că în componența Consiliului

de administrație al spitalului public, format din 7 – 9 membrii, se regăsesc

doi reprezentanți numiți de Consiliul Județean ori Local, dintre care unul

specialist în finanțe publice locale, sau de ministerele ori instituțiile cu

rețea sanitară, proprie, după caz.

Dar, în conformitate cu

norma cuprinsă în alineatul 4 al aceluiași articol, validarea componenței nominale

a consiliului de administrație se face de către Comisia Națională de Acreditare

a Spitalelor. Până la constituirea acestei structuri administrative, validarea

componenței nominale a consiliilor de administrație se face, după caz, de către

Direcția de Sănătate Publică, Ministerul Sănătății, respectiv direcțiile de

specialitate din cadrul ministerelor și instituțiilor cu rețea proprie.

Rezultă prin urmare, că până

la constituirea Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor, Ministerul

Sănătății a fost investit cu atribuția de validare a componenței nominale a

consiliului de administrație și în mod implicit, cu atribuția de revocare a

conducerii spitalelor care sunt finanțate din bani publici.

Concluzia se impune cu atât

mai mult cu cât, potrivit art. 29 alin. (1) din aceeași lege, conducerea

spitalelor publice răspunde în fața direcției de sănătate publică și - sau a Ministerului

Sănătății și Familiei, respectiv în fața ministerului de resort, pentru

îndeplinirea atribuțiilor care îi revin.

În speță, cum deja s-a

arătat, măsura unilaterală luată de Ministru, anume aceea de restructurare a

Consiliului de Administrație a Spitalului Județean Argeș a fost justificată de

constatările consemnate în raportul de control întocmit de organul abilitat,

conform cărora la această unitate medicală s-au înregistrat arierate, dar și o

serie de alte nereguli, între care neîncheierea subcontractelor de administrare

cu șefii de secții, angajarea unor cheltuieli peste limitele bugetului aprobat

în anii 2004 - 2005, inexistența structurilor prevăzute de lege privind

monitorizarea calității serviciilor medicale ș.a.

Consemnările mai sus

menționate nu au fost combătute de reclamant, care așa cum corect s-a reținut în

sentință, nu a făcut dovada vătămării vreunui drept sau interes legitim prin

emiterea celor două ordine ministeriale. Ori, existența dreptului subiectiv al

reclamantului sau a interesului legitim vătămat, reprezintă una din condițiile de

admisibilitate a oricărei acțiuni în contencios administrativ.

Măsura restructurării Consiliului

de Administrație era însă justificată în prezentul litigiu și de necesitatea

prevenirii înregistrării unor noi datorii și oricum, noul Consiliu interimar la

care se referă ordinul secund a fost numit doar până la data de 31 martie 2006,

când în mod firesc urma să se procedeze la alegerea unui nou Consiliu.

În sfârșit, este semnificativă

și împrejurarea că nici unul din membrii fostului Consiliu de Administrație al Spitalului

Județean, nu au înțeles să conteste în justiție, legalitatea actelor administrative

prin care s-a dispus restructurarea consiliului și numirea unui consiliu

interimar.

Apreciind așadar, că

acțiunea introdusă de reclamant este neîntemeiată și respingând-o ca atare, Curtea

de Apel a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, ce urmează a fi menținută

prin respingerea recursului ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art. 1

alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Respinge recursul declarat

de Consiliul Județean Argeș împotriva sentinței civile nr. 43/ FC din 17

aprilie 2006 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 februarie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-03-16
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1471/2010
-a mai arătat că se impune a fi reținut și că însăși Direcția de control a MSP a făcut precizarea prin adresa nr. 6679 din 16 octombrie 2007 înaintată Serviciului de investigare a fraudelor Vrancea (fila 16), că la Spitalul Județean de Urge
ÎCCJ 2007-03-22
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1705/2007
siliului de administrație al S.J.U.S.A.A.G. Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut, pe de o parte, că reclamantul a făcut dovada încadrării sale în ipoteza prevăzută de art. 1 din Legea nr. 554/2004, iar, pe de altă parte, că
ÎCCJ 2007-09-27
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3591/2007
01 din 16 decembrie 2005 prin care a fost numit un alt director administrativ și un nou C.D., a reintegrării reclamantei în funcția deținută anterior și a achitării drepturilor salariale cuvenite de la data înlocuirii din funcția de directo
ÎCCJ 2010-01-22
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 309/2010
Asupra recursului de față; I. Circumstanțele cauzei 1. Procedura în fața primei instanțe În motivarea acțiunii se arată că reclamanta a încheiat cu pârâtul contractul de management al spitalului public nr. 6 din 14 decembrie 2006, obiectul
ÎCCJ 2008-02-27
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 774/2008
a Spitalului Municipal Dej, neputându-se susține că practic acesta ar fi lipsit de conducere și în imposibilitate de a-și desfășura activitatea. Pe de altă parte, nu s-a dovedit nici cazul bine justificat care, potrivit doctrinei ar constit
Sursă