ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1305/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1305/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 152 din 27 iunie 2006, Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal comercială și de contencios administrativ, a admis cererea formulată de reclamantul A.G.N. în contradictoriu cu pârâta C.J.P.P. A anulat Hotărârea nr. 1448 din 4 noiembrie 2005 emisă de autoritatea pârâtă și a stabilit că reclamantul A.N. este beneficiarul drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000. Pentru a hotărî astfel această instanță a reținut că în mod greșit Comisia de aplicare a Legii nr. 189/2000 de pe lângă C.J.P.P. a respins cererea privind recunoașterea calității de refugiat din motive etnice a reclamantului cu acordarea drepturilor corespunzătoare întrucât reclamantul a făcut dovada deportării sale din comuna Lunca, sat Molnița, județul Dorohoi în comuna Troianu, județul Teleorman în luna martie 1944. Declarațiile martorilor P.D.
relevă că reclamantul a fost deportat în luna martie 1944 din comuna Lunca, sat Molnița aspect confirmat și de dovada eliberată de M.A.N. – U.M. Pitești din care rezultă că la data de 1 mai 1944 reclamantul a fost repartizat la Batalionul III Vânători de Munte – Brașov, la 20 mai 1944 fiind chemat pentru încorporare, concentrat și apoi desconcentrat. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs C.J.P.P. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Recurenta a susținut în esență următoarele: 1. Prima instanță a soluționat cererea cu încălcarea principiului dreptului la apărare respingând cererea de amânare a pricinii pentru acest motiv. 2. Probatoriul în baza căruia s-a stabilit calitatea de refugiat a reclamantului este neconcludent și neconcordant.
Astfel cei doi martori susțin faptul că intimatul s-a refugiat în luna martie 1944 din Cernăuți în România, comuna Troianu, județul Teleorman. Însă din livretul militar ala reclamantului rezultă o cu totul altă situație, respectiv faptul că acesta a fost încorporat la data de 20 aprilie 1944 de către Centrul Teritorial Dorohoi. Curtea, analizând actele și lucrările dosarului în raport cu criticile formulate și dispozițiile legale constată că recursul este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente. În conformitate cu dispozițiile art. 1 din Legea nr. 189/2000 beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice.
În speță, reclamantul a solicitat acordarea drepturilor ce i se cuvin potrivit Legii nr. 189/2000 în calitate de refugiat, susținând că s-a refugiat din Cernăuți, comuna Lunca, sat Molnița în luna martie 1944 în România localitatea Troianu, județul Teleorman. Din probatoriile administrate nu rezultă că reclamantul s-a refugiat în România din cauza persecuțiilor etnice, în luna martie 1944. Declarațiile martorilor în acest sens contravin mențiunilor existente în actele oficiale depuse la dosarul cauzei. Astfel din copia livretului militar precum și din adeverința eliberată de U.M. Pitești rezultă că reclamantul a fost încorporat la data de 20 aprilie 1944 la Dorohoi, iar serviciul militar a fost efectuat pe front în cadrul Batalionului 3 Vânători de Munte.
Rezultă așadar că motivul strămutării reclamantului din localitatea Lunca sat Molnița (Cernăuți) nu a fost cauzat de persecuții etnice pentru a fi incidente dispozițiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000. Declarațiile martorilor care susțin această împrejurare nu pot fi luate în considerare contra înscrisurilor oficiale depuse la dosar care relevă o altă situație de fapt. Așa fiind, instanța având în vedere dispozițiile art. 312 alin. (2) C. proc. civ., urmează a admite recursul, a casa sentința atacată cu consecința respingerii cererii reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursul declarat de C.J.P.P. împotriva sentinței civile nr. 152 din 27 iunie 2006 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința atacată și în fond respinge acțiunea reclamantului. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 martie 2007.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.