ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.03.2008

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1775/2008

HOTĂRÂRE
17.03.2008
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1775/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Adresându-se Tribunalului Mureș, la data de 27 octombrie 2006,

reclamanții M.A.(A.) și M.C. au contestat, în temeiul Legii nr. 10/2001,

dispoziția nr. 2850 din 3 octombrie 2006 emisă de Primarul Municipiului Tg.

Mureș, solicitând modificarea dispoziției în sensul acordării măsurilor

reparatorii prin echivalent nu doar pentru imobilul- construcție situat în Tg.

Mureș, ci și pentru terenul în suprafață de 829 mp aferent construcției

respective.

În cuprinsul acțiunii reclamanții au arătat că au cumpărat, în anul

1980, imobilul de la adresa arătată, dar în urma notificării formulate, în

temeiul Legii nr. 10/2001, li s-a admis, prin dispoziția emisă de primar, doar

cererea de acordare a unor măsuri reparatorii prin echivalent pentru

construcție, nu și pentru terenul aferent acesteia, cu toate că întregul imobil

a fost preluat în mod abuziv, în anul 1989, în temeiul Decretului nr. 223/1974.

Soluționând litigiul în primă instanță, Tribunalul Mureș, secția civilă,

prin sentința nr. 2917 din 22 decembrie 2006, a respins acțiunea (contestația)

formulată de reclamanți. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că

terenul aflat în litigiu nu a fost proprietatea reclamanților, așa încât

aceștia nu au calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii.

Curtea de Apel Tg. Mureș, prin decizia civilă nr. 53/A din 20 aprilie

2007, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței

pronunțate de Tribunalul Mureș. În cuprinsul deciziei, curtea de apel a

dezvoltat considerentele din sentința primei instanțe.

Împotriva deciziei curții de apel au declarat recurs reclamanții,

invocând dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. și susținând, în

esență, că sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii și pentru terenul în

suprafață de 828 mp, care a fost preluat în mod abuziv împreună cu casa de

locuit.

Recursul declarat nu este întemeiat.

Prin Legea nr. 10/2001 a fost reglementat regimul juridic a unor imobile

preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Potrivit

art. 3 alin. (1) din această lege, sunt îndreptățite la măsuri reparatorii

constând în restituire în natură sau, după caz, prin echivalent persoanele

fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora.

Din actele dosarului rezultă că, printr-un contract de vânzare-cumpărare

încheiat în formă autentică, reclamanții au cumpărat, în anul 1980, construcția

situată în Tg. Mureș, (casă de locuit). Dreptul de proprietate al reclamanților

asupra construcției a fost înscris în cartea funciară, unde s-a menționat că,

în temeiul contractului de vânzare-cumpărare, terenul în suprafață de 828 mp,

aferent construcției, a trecut în proprietatea Statului Român, conform Legii

nr. 58/1974 (fila 73 din dosarul primei instanțe).

Contrar susținerilor făcute prin acțiune și prin căile de atac

exercitate, reclamanții au dobândit dreptul de proprietate doar asupra

construcției, nu și asupra terenului. Preluarea terenului de către stat s-a

făcut de la foștii proprietari care au vândut reclamanților construcția.

Ca o consecință a aprobării plecării definitive a reclamanților din

țară, fostul Comitet Executiv al Consiliului Popular al județului Mureș, prin

decizia nr. 100 din 28 martie 1989, a dispus trecerea construcției, cu plată,

în proprietatea statului, conform Decretului nr. 223/1974.

Soluționând notificarea comunicată de reclamanți, în temeiul Legii nr.

10/2001, Primarul Municipiului Tg. Mureș, prin dispoziția nr. 2850 din 3

octombrie 2006, a admis cererea de acordare a unor măsuri reparatorii prin

echivalent pentru construcția de la adresa menționată și a înaintat toată

documentația Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Construcția a

fost vândută chiriașilor, în baza Legii nr. 112/1995, prin contractul de

vânzare-cumpărare încheiat la 22 ianuarie 1997 (filele 44-46).

Rezultă, din considerentele enunțate, că dispozițiile Legii nr. 10/2001

au fost corect aplicate prin dispoziția nr. 2850/2006 emisă de Primarul

Municipiului Tg. Mureș.

Cu privire la terenul în suprafață de 828 mp, reclamanții contestatori

nu pot fi considerați persoane îndreptățite, în înțelesul art. 3 din Legea nr.

10/2001 deoarece nu au avut nicicând proprietatea acestui teren.

Instanța de apel nu a interpretat greșit actul juridic dedus judecății,

iar decizia pronunțată a fost dată cu aplicarea corectă a legii, așa încât

recursul exercitat în cauză urmează să fie respins.

Respinge recursul declarat de

reclamanții M.A. și M.C. împotriva deciziei nr. 53/A din 20 aprilie 2007

pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 martie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-03-21
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2996/2006
noiembrie 2004, Curtea de Apel Tg. Mureș a respins ca nefondat apelul. Instanța de apel a apreciat că dreptul de proprietate asupra construcției se poate constata a fi dobândit de către antecesorul reclamantului, iar contestatorul, în calit
ÎCCJ 2009-12-03
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9800/2009
lor lor depuse conform Legii nr. 247/2005 și a acțiunii în anularea actelor prin care F.E., vânzător, a înstrăinat o suprafață mai mare de teren reclamantei decât avea dreptul, acțiune promovată de către Primăria Tg. Mureș. In drept, s-au i
ÎCCJ 2010-10-21
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5454/2010
poate fi repus în discuție obiectul sau limitele obiectului restituirii în natură, atâta timp cât anterior s-a consfințit în mod irevocabil dreptul reclamanților la restituirea bunului solicitat, în întregime. In rejudecare, prin sentința c
ÎCCJ 2010-05-17
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3043/2010
eș. Apelantul a fost obligat să plătească intimaților-reclamanți 1000 lei cheltuieli de judecată. Instanța de apel a reținut că, prin cererea de chemare în judecată reclamanții au solicitat în principal anularea dispoziției nr. 1830/2006 em
ÎCCJ 2010-03-05
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1474/2010
Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureș sub nr. 606/2006, reclamanții ZA., B.Z.V., B.T.A. și L.l., au chemat în judecată pe pârâta SC
Sursă