ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 771/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 771/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 399 din 12 septembrie 2007 Curtea de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a admis
contestația formulată de reclamantul G.V.A.I., a anulat Hotărârea nr. 21192 din
16 mai 2007 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 189/2000 și a recunoscut
reclamantului calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000,
începând cu data nașterii reclamantului până la data 1 octombrie 2006.
Pentru a hotărî
astfel, a reținut că deși reclamantul s-a născut după strămutarea părinților
săi ca urmare a persecuțiilor etnice, beneficiază de prevederile Legii nr. 189/2000,
întrucât aceasta a suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe
care le-a suferit familia sa.
Împotriva
acestei sentințe a declarat recurs C.J.P.C. criticând-o pentru nelegalitate și
netemeinicie.
În motivare
recurenta a arătat că intimatul - reclamant nu poate beneficia de prevederile
Legii nr. 189/2000 întrucât s-a născut ulterior strămutării părinților săi din
localitatea de domiciliu într-o altă localitate, că prevederile legale
menționate anterior nu prevăd expres această împrejurare.
Examinând cauza
și sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu
dispozițiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 304 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Din declarațiile
autentificate ale martorilor F.M.A. și F.G. rezultă că aceștia îl cunosc pe
reclamant și știu că în luna aprilie 1941 părinții acestuia s-au refugiat din
cauza persecuțiilor etnice, din localitatea Baia Mare în Arad, localitate în
care s-a născut G.V.A.I. la data de 23 mai 1944.
Potrivit
art. (1) lit. c) din O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi
persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere
de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările și completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază
persoana, cetățean român, care, în perioada sus menționată, a avut de suferit
persecuții etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în
altă localitate.
Din conținutul
textului de lege menționat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă
tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuții în perioada
precizată, fără a se face nici o diferențiere de tratament între persoanele
care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă localitate și cele care au
fost nevoite să trăiască în refugiu. Prin urmare, legiuitorul a urmărit ca de
aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de
suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, în această
categorie intrând, în mod implicit, și copiii născuți în perioada strămutării,
aceștia împărtășind aceeași situație cu cea a părinților strămutați, al căror
statut l-au dobândit.
Pentru considerentele
arătate, recursul va fi respins ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) teza
a II-a C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de C.J.P.C. împotriva sentinței nr. 399 din 12 septembrie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 27 februarie 2008.