ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1955/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1955/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată
la data de 20 septembrie 2005, reclamanta C.F. a solicitat, în contradictoriu
cu pârâtul Ministerul Justiției – Comisia pentru constatarea calității de
luptător în rezistența anticomunistă, anularea actului emis de pârât în dosarul
nr. 349/2004.
În motivarea acțiunii,
reclamanta a arătat că, prin actul contestat, în mod eronat i s-a respins
cererea ca tardivă și nu i s-au recunoscut persecuțiile la care a fost supusă.
Curtea de Apel Oradea, secția
comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 170/CA/2006
– PI din 23 octombrie 2006, a respins acțiunea.
Instanța de fond a reținut
că soluția se impune întrucât, într-adevăr, reclamanta a depus cererea cu
depășirea termenului prevăzut de dispozițiile art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 214/1999
așa cum a fost modificată prin Legea nr. 670/2002.
Împotriva sus-menționatei
sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamanta C.F., criticând-o
pentru nelegalitate.
Recurenta a susținut că
prima instanță nu i-a acordat dreptul să pună concluzii și să administreze
probe pentru a dovedi încadrarea în dispozițiile legii reparatorii invocate,
menționând, pe fondul cauzei, că, în raport cu aceste dovezi, acțiunea sa este
întemeiată.
Analizând sentința atacată,
în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile formulate de
recurentă, precum și cu reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art.
304
1
C. proc. civ., Curtea constată că această hotărâre este legală
și temeinică.
Potrivit art. 1 din O.U.G.
nr. 214/1999, cu modificările și completările ulterioare: ”prin această
ordonanță se recunoaște calitatea de luptător în rezistența anticomunistă
desfășurată în perioada 6 martie 1945 – 14 decembrie 1989 persoanelor
condamnate pentru infracțiunile săvârșite din motive politice sau supuse, din
motive politice, unor măsuri administrative abuzive”.
Totodată, în conformitate cu
prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 670/2002 privind aprobarea O.G. nr. 64/2002
pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 214/1999 „cererea poate fi
introdusă de persoana condamnată sau supusă unei măsuri administrative abuzive
ori, după decesul acesteia, de soțul sau rudele până la gradul al patrulea
inclusiv, până cel târziu la 31 decembrie 2003”.
Având în vedere că cererea recurentei,
prin care solicită acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă
s-a formulat la data de 27 august 2004, în mod corect instanța fondului a
menținut ca legală hotărârea Comisiei, prin care cererea a fost respinsă ca
tardivă, în raport cu această soluție, nemaifiind necesară administrarea de
probe cu privire la fondul petiției de acordare a calității de luptător în
rezistența anticomunistă.
În considerarea celor expuse
și a prevederilor art. 312 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., Curtea va
respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de reclamanta C.F., împotriva sentinței civile nr. 170/CA/2006 PI din 23
octombrie 2006 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, de contencios
administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 12 aprilie 2007.