ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 337/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1855 din 27 iunie 2007 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată acțiunea și cererea de chemare în garanție formulată de reclamanții V.I., L.G., T.A., D.S., I.M., N.M., S.G., S.C., S.V., A.D. și alții, în calitate de angajați ai Curții de Conturi a României, aparatul central, în contradictoriu cu pârâta C.C.R. și chematul în garanție M.E.F.

În motivarea sentinței se reține că reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la plata drepturilor bănești reprezentând diferența dintre indemnizațiile cuvenite conform prevederilor legale în perioada 01 ianuarie 2005 - 31 decembrie 2005 și cele efectiv acordate, actualizate cu indicele de inflație; obligarea pârâtei la plata diferenței de premiu anual între cel efectiv încasat și cel cuvenit pentru anul 2005, actualizat, precum și la corectarea încadrărilor salariale pentru perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2005, conform prevederilor art. 2 din O.U.G. nr. 160/2000. Instanța de Fond a stabilit că O.U.G.

nr. 160/2000 prevede la art. 3 faptul că reclamanții sunt asimilați funcțiilor de demnitate publică alese și numite, deși nu fac parte din această categorie, însă creșterile salariale sunt acordate prin act normativ special în fiecare an, act normativ care precizează limitativ categoriile de salariați cărora li se aplică; astfel se explică faptul că reclamanții au beneficiat în anii anteriori de creșteri salariale, iar pentru anul 2005 nefiind adoptat un act normativ în acest sens, C.C.R. nu are temei legal de acordare a sumelor solicitate de reclamanți. Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în temeiul art. 304 1 C. proc. civ.

Înalta Curte, în temeiul art. 306 alin. (2) a invocat din oficiu motivul de odine publică al judecării cauzei de către Instanța de Fond cu încălcarea normelor de competență materială prevăzute de art. 2 lit. c) C. proc. civ. Analizând acest motiv de casare, prevăzute de art. 304 pct. 3 C. proc. civ. Înalta Curte constată că reclamanții - recurenți, în calitate de angajați ai C.C.R., directori, șefi de servicii sau controlori financiari, după caz, nu au făcut dovada calității lor de funcționari publici, astfel încât să fie atrasă competența Instanței de contencios administrativ în baza art. 91 1 din Legea nr. 188/1999 modificată prin Legea nr. 251/2006; acest text de lege stabilește competența specială a Instanței de contencios administrativ pentru cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public.

Întrucât atât Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarului public, modificată și completată, cât și Legea nr. 94/1992 privind organizarea C.C.R., cu modificările și completările ulterioare, nu califică aceste categorii de angajați ca fiind funcționari publici, Înalta Curte constată că litigiile salariale ce-i privesc pe aceștia și angajatorul C.C.R. se judecă potrivit dreptului comun al muncii; astfel, în temeiul art. 2 lit. b) C. proc. civ. competența materială de soluționare a cauzei revine tribunalului. În temeiul art. 312 alin. (5) cu referire la art. 304 pct. 3 C. proc. civ., recursul va fi admis, dispunându-se casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare, la Instanța competență.

Cu ocazia rejudecării, Instanța de Fond va analiza criticile din cadrul recursului, care privesc fondul cererii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat B.I., V.I., L.G., T.A., D.S., I.M., N.M., S.G., S.C., S.V., A.D., D.V., D.C.A., D.I., F.A., I.E., P.M.S., S.M., V.V.S., A.A., B.D.M., C.M., C.I., D.M., N.A., P.A., T.M.L., A.D.E., A.G., B.C., B.G., B.A., B.A., B.G.A., C.G., C.E., D.M., C.A.M., D.P., D.C., F.R.I., H.M., I.M., I.N., I.A., I.G., J.R.M., L.M., M.M., M.S., N.C., N.V.L., N.I., N.N., P.P., R.E., S.E., S.M., S.M., T.G., T.S., T.V., Z.I., T.S., R.G., T.C.M., D.V., M.G., P.M., R.M., S.G., A.C., M.G., S.C., D.D., F.M., M.Ș.E., B.E., R.A.M., P.A.C., G.D., U.S., M.(C.) A.A., G.A., I.M.V., G.F.R., G.L.L., P.N., C.C.V., C.D., D.N., D.A.I., T.L.V., C.M.F., C.C., G.I.A., H.E.D., I.M.L., M.A.E., R.A.C., G.P.D., P.C., T.R., D.C.N., D.N.A., T.C., B.G.C., I.G., Ș.R., V.S., C.Z., M.S., T.C., S.C.D., T.C., V.N., B.A., P.(M.) R.A., M.R.M., C.B., S.S., T.D., L.A., G.M., C.L., P.F., P.N., I.C., V.A., A.V., R.V., R.M.T., H.M.V., C.C., I.I., S.V.T., C.M., N.O.A., C.C.C., O.C., R.M., P.I., P.A., D.D., B.E.C., S.C., H.A.M., N.A.D., S.L.M., S.A.M., N.R.O., D.M., T.C.D., E.M.C., C.E.G., P.N., M.I., B.M., B.M.C., C.D., T.M., D.I.

și C.A. împotriva sentinței civile nr. 1855 din 27 iunie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Admite excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, invocată din oficiu, casează sentința atacată și trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și litigii de muncă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2008.