ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6374/2007

Asupra recursului civil de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La 10 iunie 2003, reclamantul P.A. a

chemat în judecată pe pârâta P.E., solicitând:

- să se constate că la 28 martie

2003, a cumpărat de la partea adversă un teren de 3000 mp, situat pe raza

comunei Măgurele, județul Ilfov;

- să se pronunțe o hotărâre care să

țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

Judecătoria Buftea, prin sentința

civilă nr. 2409 din 19 septembrie 2003, a admis excepția prescripției dreptului

la acțiune și drept consecință a respins cererea.

Curtea de Apel București, secția a

III-a civilă, prin decizia nr. 103 din 22 ianuarie 2004, a admis apelul

declarat de reclamant, a anulat sentința și, evocând fondul, a admis acțiunea,

a suplinit consimțământul pârâtei cu privire la vânzarea suprafeței de 3000 mp.

teren extravilan situat pe raza comunei Măgurele, județul Ilfov și a stabilit

ca hotărârea să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

La 23 ianuarie 2007, reclamantul a

solicitat lămurirea înțelesului și aplicării dispozitivului acestei decizii, în

sensul menționării tarlalelor și parcelelor în care este situată suprafața de

3000 mp. teren extravilan.

În motivarea cererii, întemeiate pe

art. 281 și art. 281

1

C. proc. civ., reclamantul a susținut că

pentru a nu exista impedimente la intabulare, expertul topograf i-a sugerat ca

în dispozitivul deciziei să apară mențiunea că terenul este amplasat în tarlaua

56, parcela 198 și tarlaua 16, parcela 54, trecute în titlul de proprietate la

care face referire în acțiunea introductivă.

Curtea de Apel București, secția a

III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin încheierea din 8

martie 2007, a respins cererea, ca neîntemeiată, reținând că în acțiunea

introductivă reclamantul a indicat vecinătățile terenului dar nu și locul

amplasării, singura mențiune neechivocă fiind aceea că este vorba despre o

suprafață situată în extravilan.

Reclamantul a declarat recurs, prin

care a solicitat modificarea încheierii menționate, în sensul admiterii cererii

sale de completare a dispozitivului deciziei nr. 103 din 22 ianuarie 2004.

În motivarea recursului, întemeiat

pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul a susținut că din actele dosarului

rezultă parcela pe care este situat terenul în litigiu.

Această critică nu se încadrează în

ipoteza prevăzută de textul invocat de recurent, iar dezvoltarea ei nu face

posibilă eventuala încadrare într-un alt motiv de recurs.

Așa fiind, conform art. 312 alin. (1) C proc. civ., prezentul recurs va

fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat

de reclamantul P.A. împotriva încheierii de ședință din 8 martie 2007 a Curții

de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie,

pronunțată în dosarul nr. 12948/2/2003.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 octombrie

2007.