ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4197/2008

Asupra recursului de față,

Examinând actele dosarului constată

următoarele:

Prin încheierea nr. 3 din 10 decembrie 2008, pronunțată în dosarul nr. 580/39/2008,

Curtea de Apel Suceava, secția penală, în temeiul art. 90 alin. (1

1

)

din Legea nr. 302/2004, modificată, a dispus luarea măsurii obligării de a nu

părăsi localitatea prevăzută de art. 145 C. proc. pen.

, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 10 decembrie 2008 și

până

la data de 8 ianuarie 2009, față de persoana solicită C.M.

Împotriva încheierii, a declarat recurs persoana solicitată C.M.,

solicitând casarea încheierii, invocând, în

principal, nulitatea încheierii, cauza

judecându-se cu procedura

viciată, nefiind menționat în citație locul citării persoanei solicitate. În

subsidiar, a solicitat revocarea măsurii preventive și

lăsarea sa în deplină libertate, întrucât nu a comis faptele de care

este acuzat de

autoritățile judiciare germane.

Înalta Curte constată că recursul declarat de persoana solicitată este

nefondat, pentru următoarele argumente:

Cu privire la primul caz de casare, vizând prevederile art. 385 alin. (l)

pct. 21 C. proc. pen. (când judecata în primă instanță a avut loc fără citarea

legală a unei părți), Înalta Curte constată că

nu este incident în cauză, deoarece persoana solicitată a fost legal

citată, cu mandat de aducere, care potrivit procesului verbal nu a putut fi

executat. Totodată, în cuprinsul citației a fost menționat și locul unde

trebuie să se

prezinte persoana solicitată, Curtea de Apel Suceava, secția

penală,

neindicarea numărului sălii

neconstituind un motiv legal de nulitate. De

asemenea, nu se impunea

citarea persoanei solicitate la sediul consiliului

local în a cărui rază teritorială se află organul care efectuează

urmărirea penală, deoarece este cunoscută adresa unde locuiește persoana

solicitată, nefiind îndeplinite cerințele art. 177 alin. (4) C. proc. pen.,

referitoare

la citarea în acest mod.

Nu s-a făcut nici dovada că persoana solicitată ar fi internată în

spital, pentru a se putea dispune citarea acestuia conform art. 177 alin. (5),

ori că ar fi arestat în altă cauză, pentru a fi citat la locul de

deținere, potrivit aceluiași articol, alin. (6) C. proc. pen.

Pe de altă parte, persoana solicitată care se sustrage răspunderii

penale, nu-și poate invoca în apărare propria sa comportare culpabilă.

Referitor la modul în care instanța de fond a dispus executarea mandatului

european de arestare, Înalta Curte constată că este corespunzător prevederilor art.

90 alin. (ll) din Legea nr. 302/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.

222/2008, potrivit cărora „în cazul în care persoana solicitată este pusă în

libertate, instanța dispune față de aceasta măsura obligării de a nu părăsi

localitatea, dispozițiile art. 145 C. proc. pen., aplicându-se în mod

corespunzător.”

Înalta Curte constată că instanța de fond a avut în vedere și situația

familială și socială a persoanei solicitate neluând față de acesta măsura

arestării provizorii. Totodată, vinovăția persoanei solicitate nu este

examinată de instanța română în cadrul procedurii speciale instituite de Legea nr.

302/2004, modificată.

Potrivit art. 90 alin. (ll) din Legea nr. 302/2004, modificată, nu se

poate lua față de persoana solicitată, pusă în libertate, decât măsura

obligării de a nu părăsi localitatea, măsură care a și fost dispusă prin

încheierea atacată.

În consecință, constatând că motivele de recurs sunt nefondate, iar

încheierea atacată este legală și temeinică, Înalta Curte va respinge, ca

nefondat, recursul declarat de persoana solicitată.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la

plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 100 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată C.M.

împotriva încheierii nr. 3 din 10 decembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel

Suceava, secția penală, în dosarul nr. 580/39/2008.

Obligă recurentul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 17 decembrie 2008.