ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1217/2008
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1217/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor de la
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 13
din 31 ianuarie 2008, Curtea de Apel Bacău a respins, ca nefondată, plângerea
formulată de petentul C.G. împotriva rezoluției de neurmărire nr. 357/P/2007
din 18 octombrie 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, pe care a
menținut-o.
Instanța a reținut că
petentul C.G. a sesizat D.N.A., secția de combatere a corupției, despre faptul
că C.G., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț a
adoptat o soluție de neurmărire nelegală în cauza reclamată de tatăl său
privind infracțiunea de distrugere prin incendiere, ignorând probele și
îndeosebi procesul verbal al Grupului de Pompieri și aceasta pe baza
cercetărilor superficiale efectuate de agentul șef de poliție I.G.
Urmare actelor premergătoare
din cauză, s-a reținut că, la data de 5 octombrie 2005, C.G. a depus plângere
la Poliția municipiului Piatra Neamț pentru cercetarea împrejurărilor
incendierii unei magazii, în noaptea de 28 septembrie 2005, indicând ca bănuit
pe numitul F.C.
Prin rezoluția nr. 3964/P/2005
din 6 decembrie 2005 Parchetul de pe lângă Judecătoria Neamț a dispus
neînceperea urmăririi penale față de F.C. pentru săvârșirea infracțiunii
prevăzută de art. 217 alin. (4) C. pen., întrucât nu acesta a săvârșit fapta,
dispunând continuarea cercetărilor pentru identificarea autorilor.
Ulterior, pe baza actelor
premergătoare efectuate de agentul șef de poliție I.G. din Poliția municipiului
Piatra Neamț, prin rezoluția nr. 423/P/2007 din 1 februarie 2007, adoptată de
procurorul C.G., a fost confirmată propunerea de a nu se începe urmărirea
penală față de A.N. (autori necunoscuți) pentru săvârșirea infracțiunii
prevăzută de art. 217 alin. (4) C. pen., nefiind întrunite elementele
constitutive ale acestei infracțiuni.
În motivare s-a făcut
referire la procesul-verbal al Grupului de Pompieri P., Piatra Neamț din care
rezultă că nu au fost victime, nu au fost afectate instalații sau construcții,
astfel că nu este realizată condiția pericolului public ca o cerință esențială
pentru a realiza conținutul infracțiunii de distrugere prin incendiere.
Prin rezoluție s-a făcut
referire și la declarațiile celorlalți martori, evocându-se posibilitatea
declanșării incendiului de la o instalație electrică improvizată.
Împotriva acestei soluții
adoptate de procurorul C.G. a formulat plângere petiționarul, respinsă prin
rezoluția prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț.
Constatând, de urmare, că în
cauză nu a fost posibilă ridicarea de urme și efectuarea unor expertize tehnice
întrucât organul de urmărire penală a fost sesizat cu întârziere, timp în care
eventualele probe au putut fi alterate și că actele prealabile de cercetare
s-au efectuat cu respectarea modurilor de procedură penală, prin rezoluția nr. 357/P/2007
din 18 octombrie 2007 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a dispus
neînceperea urmăririi penale față de C.G. și agentul șef de poliție I.G. sub
aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen., și art. 249 C.
pen.
Plângerea petiționarului C.G.
împotriva acestei rezoluții de netrimitere în judecată a fost respinsă prin
rezoluția nr. 781/II/2/2007 din 6 decembrie 2007, a procurorului general al
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
Curtea de Apel Bacău, așa
cum s-a arătat, a respins plângerea petiționarului, formulată în baza art. 278
1
C. proc. pen., împotriva rezoluției nr. 357/P/2007 din 18 octombrie 2007 a
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, ca nefondată.
Instanța a constatat că nu
pot fi calificate ca fapte penale activitățile oricărui magistrat desfășurate
în exercitarea funcției.
Soluția procurorului, reține
instanța, este rezultatul interpretării date probelor din dosar iar aprecierea
asupra temeiniciei și legalității acesteia este atributul exclusiv al
instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 278
1
C. proc. pen.
În lipsa unor indicii
temeinice privind îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu,
eventuala netemeinicie a soluției nu poate constitui element material al unei
infracțiuni, independența procurorilor în adoptarea soluțiilor în cauzele pe
care le instrumentează fiind garantată prin art. 64 alin. (2) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară.
Împotriva acestei hotărâri
petentul C.G. a declarat recurs, criticând-o pentru neconstatarea netemeiniciei
rezoluției de netrimitere în judecată a procurorului și a agentului de poliție,
vinovați de încălcarea atribuțiilor de serviciu cu ocazia soluționării și,
respectiv, efectuării actelor premergătoare în cauza referitoare la incendiul
reclamat.
În principal a fost
criticată omisiunea valorificării datelor din procesul-verbal al Grupului de
Pompieri, potrivit cărora la rubrica „mijlocul care putea produce aprinderea”
s-a menționat „chibrituri (70)”.
Verificând hotărârea atacată
pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, sub toate aspectele, în conformitate
cu prevederile art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că
recursul nu este fondat.
Intimații procuror și agent
șef de poliție au fost investiți legal de instituțiile la care erau încadrați,
de a efectua acte, conform competențelor, în cauza referitoare la incendiul din
noaptea de 28 septembrie 2005, care a făcut obiectul dosarului nr. 423/P/2007
al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț.
Potrivit legii, activitatea
de cercetare a agentului șef de poliție I.G. a fost condusă, îndrumată și
controlată în cauză de către procurorul C.G., iar soluția acesteia a fost
verificată, la plângerea petiționarului, formulată în baza art. 275 – art. 278 C.
proc. pen., de către prim-procurorul parchetului, care a menținut-o.
În cauza de față, care face
obiectul dosarului nr. 357/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel
Bacău inițiat la plângerea petentului C.G. împotriva procurorului C.G. și
agentului șef de poliție I.G., nu a putut fi examinată, și nici nu a fost,
legalitatea și temeinicia soluției de neurmărire adoptată în dosarul nr. 423/P/2007
al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, întrucât s-ar adăuga la
lege o altă cale de atac.
În cauza de față
verificările în cadrul actelor premergătoare au privit identificarea unor date,
indicii și probe pentru a stabili dacă procurorul și/sau lucrătorul de poliție
și-au îndeplinit defectuos, cu rea credință sau din neglijență, atribuțiile de
serviciu și prin aceasta au cauzat o vătămare a intereselor legale ale
persoanei.
Ori, din nicio împrejurare
nu rezultă, după cum nu rezultă nici din plângerea petiționarului, vreun astfel
de indiciu.
Constatările, sub acest
aspect, ale Curții de Apel Bacău sunt pertinente, astfel încât recursul
petiționarului urmează să fie respins, ca nefondat, hotărârea atacată fiind
legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de petiționarul C.G. împotriva sentinței penale nr. 13 din 31
ianuarie 2008 a Curții de Apel Bacău, secția penală.
Obligă recurentul petiționar
la 160 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 2 aprilie 2008.