ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1982/2007

Asupra recursului de față;

în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 778 din 20 decembrie 2006, pronunțată de

Tribunalul Timiș s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de revizuire formulată

de condamnatul S.S.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că, prin

cererea sa, petentul a solicitat revizuirea sentinței prin care a fost

condamnat, invocând greșita reținere a situației

de fapt și împrejurarea că

cercetarea organelor de anchetă a fost

subiectivă, iar instanța de fond nu a luat în considerare apărările sale,

astfel că în mod greșit s-a dispus

condamnarea

sa pentru infracțiunea de omor, faptă pe care nu a comis-o.

Instanța de fond a arătat că în conformitate cu dispozițiile art. 394 lit.

a) C. proc. pen., revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau

împrejurări noi, ce nu au fost cunoscute de instanță

la soluționarea cauzei și care să schimbe soluția pronunțată.

Tribunalul a reținut că solicitările revizuientului au fost avute în

vedere de instanța de fond, iar hotărârea acesteia a fost menținută de instanța

de apel și de recurs.

Împotriva acestei soluții a declarat apel revizuientul-condamnat

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Examinând hotărârea atacată, prin prisma motivului invocat, cât și din

oficiu, prin prisma celorlalte motive de fapt și de drept prevăzute

de art. 371 alin. (2) C. proc. pen., instanța de apel a reținut că

apelul declarat este nefondat.

Prin decizia penală nr. 32/ A din 7 februarie 2007 pronunțată de Curtea

de Apel Timișoara, secția penală, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de

revizuient, apreciindu-se că în mod corect prima instanță a constatat că nu

sunt incidente dispozițiile art. 394 C. proc. pen.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs revizuientul-condamnat

S.S.,

care

a reiterat motivele fomulate în apel și a solicitat

admiterea cererii de

revizuire.

Recursul este neîntemeiat.

Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului, reține ca

recurentul a solicitat revizuirea hotărârii de condamnare apreciind că nu se

face vinovat de săvârșirea infracțiunii, iar instanțele au apreciat greșit

probele administrate și nu au luat în considerare

apărările sale.

În mod corect ambele instanțe au respins, ca nefondată, cererea de

revizuire formulată, reținând că pe calea revizuirii nu este posibil să se

continue judecata pentru dovedirea unor

împrejurări ca erau cunoscute de

instanțele de fond în fața cărora

revizuientul și-a făcut aceeași apărare.

Înalta Curte va respinge, în consecință, ca nefondat, recursul

formulat, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În conformitate cu prevederile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.,

recurentul va fi obligat la plata sumei

de 140 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat

de condamnatul - revizuient

S.S.

împotriva

deciziei penale nr. 32/ A din 7 februarie 2007 pronunțată de Curtea de Apel

Timișoara, secția penală.

Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 140 lei cheltuieli

judiciare către stat, din care suma de 40 lei reprezentând onorariul pentru

apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 13 aprilie 2007.