ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7284/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7284/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 671/E din
30 martie 2007, pronunțată de Tribunalul Iași, s-a admis excepția necompetenței
materiale a instanței în soluționarea cererii reconvenționale formulată de
pârâtul-reclamant Consiliul Județean Iași în contradictoriu cu
reclamanta-pârâtă SC D.P.I. SRL București și s-a disjuns judecata cererii
reconvenționale, cu consecința declinării competenței de soluționare în
favoarea Judecătoriei Iași.
Prin sentința civilă nr. 5626 din 18
mai 2007 Judecătoria Iași a admis excepția necompetenței materiale a instanței,
invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii formulate
de către reclamantul Consiliul Județean Iași în favoarea Tribunalului Iași,
secția contencios administrativ.
A constatat ivit conflictul negativ
de competență, sesizând Curtea de Apel Iași în vederea soluționării acestuia.
Investită cu soluționarea
conflictului negativ de competență, Curtea de Apel Iași, secția civilă, prin
sentința nr. 11 din 22 iunie 2007, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ.,
a stabilit competența de soluționare a cererii reconvenționale formulată de
pârâtul-reclamant Consiliul Județean Iași în contradictoriu cu
reclamanta-pârâtă SC D.P.I. SRL București în favoarea Tribunalului Iași, secția
contencios administrativ.
Pentru a hotărî astfel, curtea de
apel a reținut, în esență, următoarele:
Prin cererea introductivă
înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 19733/99/2006, reclamanta SC
D.P.I. SRL București a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Județean Iași,
solicitând anularea hotărârii nr. 234 din 4 octombrie 2006, emisă de Consiliul
Județean Iași în baza Legii nr. 554/2004.
În motivarea acțiunii, reclamanta a
arătat că prin actul administrativ contestat a aprobat și însușit un raport de
evaluare tehnică și financiar contabilă a îmbunătățirilor efectuate la
pavilionul A, din municipiul Iași, executat de SC D.A. SRL în valoare de
123.133 RON, stabilind ca pârâtul să plătească reclamantei suma de 65.645,69
RON, reprezentând diferența dintre valoarea îmbunătățirilor rezultate din
raportul de evaluare și valoarea chiriei datorată de reclamantă pentru
folosința spațiului menționat în perioada 1 mai 2005-30 septembrie 2006.
La termenul din 26 ianuarie 2007,
pârâtul Consiliul Județean Iași a formulat întâmpinare și cerere
reconvențională prin care a solicitat obligarea reclamantei-pârâte la
respectarea Hotărârii Consiliului Județean nr. 87 din 23 martie 2006, sub
aspectul eliberării spațiului din litigiu.
Potrivit art. 119 și art. 120 C.
proc. civ., acțiunea reconvențională, menită să înlesnească compensarea
judecătorească a pretențiilor pârâtului împotriva reclamantei, se judecă o dată
cu acțiunea principală la instanța la care este introdusă.
Pe plan procedural, deși cererea
reconvențională formulată apare, potrivit art. 17 C. proc. civ., ca un
accesoriu al acțiunii principale, în fond aceasta reprezintă o acțiune de sine
stătătoare a petentului-reconvenient.
Cu toate acestea, judecarea împreună
a celor două cereri se impune datorită legăturii intrinseci dintre acestea.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs SC D.P.I. SRL, criticând-o ca nelegală, întrucât instanța de
apel a interpretat greșit dispozițiile art. 17 și art. 119 C. proc. civ.,
competența soluționării cauzei revenind Judecătoriei Iași.
Recursul nu este fondat.
Judecarea cererii reconvenționale în
același timp cu acțiunea principală își are rațiunea în buna administrare a
justiției, pentru evitarea unor soluții contradictorii.
Cererea reconvențională constituie o
acțiune de chemare în judecată prin care pârâtul își formulează propriile
pretenții în legătură cu cererea reclamantului, în cadrul procesului pornit de
acesta, pentru ca ambele acțiuni să fie judecate împreună.
Dat fiind legătura intrinsecă dintre
acțiunea principală și cererea reconvențională, în mod judicios, instanța de
apel a statuat că se impune ca cererea reconvențională să fie judecată de
instanța sesizată cu cererea principală.
Pe cale de consecință, în temeiul
art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat de SC D.P.I. SRL, va fi
respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul
declarat de pârâta SC D.P.I. SRL împotriva sentinței nr. 11 din 22 iunie 2007
pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 noiembrie
2007.