ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 264/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată la U.N.P.I.R. cu nr. 124 din 22 ianuarie 2007 și înaintată la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul M.D., în contradictoriu

cu pârâta U.N.P.I.R. a solicitat desființarea Deciziei nr. 58 din 27 octombrie 2006

pronunțată de C.S.D. al U.N.P.I.R., iar pe fond, admiterea excepției lipsei calității

procesuale active a SC M.S. SA Galați și respingerea plângerii ca nefondată și

nedovedită.

În motivarea

contestației, reclamantul a arătat că soluția dată de C.S.D. al U.N.P.I.R. prin

Decizia nr. 58 din 27 octombrie 2006 (Dosar nr. 15/2005), de admitere a

sesizării formulate de SC M.S. SA Galați, dispunându-se în sarcina sa,

aplicarea sancțiunii avertismentului scris cu publicarea sancțiunii în

secțiunea a VI-a a Tabloului Uniunii timp de 1 an, în același timp,

admițându-se excepția lipsei calității procesuale active a directorului SC M.S.

SA Galați - H.C.B., este nelegală și netemeinică.

În acest sens,

reclamantul a arătat că decizia este nelegală în raport de dispozițiile art. 34

din C.E.P.D.U., întrucât nu se poate admite excepția lipsei calității

procesuale active a directorului SC M.S. SA Galați - H.C.B., pe considerentul

că entitatea emitentă nu a fost niciodată sesizată cu vreo plângere din partea

acestuia, prin care să se invoce vreo lezare a imaginii sale ca efect al

anexării la Raportul nr. 14 depus la dosarul de reorganizare al SC M.B.G. SA, a

plângerii penale despre care se face referire în cauză. Pe de altă parte se susține

că prin sesizarea formulată la C.S.D., SC M.S. SA invocă faptul că s-a adus

atingere demnității directorului H.C.B., fără a arăta în ce fel a fost lezată

imaginea societății, astfel încât C.S.D. trebuia să constate lipsa calității

procesuale active a societății, având în vedere și că prin Decizia nr. 3/2003.

C.N. al U.N.P.R.L. a solicitat C.S.D. să verifice legitimarea procesuală activă

a SC M.S. SA Galați, în raport de obiectul plângerii, iar nu a fostului

director al societății - H.C.B.

A mai susținut

reclamantul că decizia este neîntemeiată, pe considerentul atingerii aduse

imaginii SC M.S. SA Galați, cu referire la conținutul aprecierilor cuprinse în

Raportul nr. 14, deoarece nu se poate analiza decât eventuala atingere adusă

imaginii petentei, în considerarea aprecierilor cuprinse în Raportul nr. 14,

iar nu al plângerii penale anexate acestuia, pentru că aceasta nu o privește pe

petentă ci pe H.C.B. fostul director al acesteia, Consiliul de disciplină

neputând analiza acest aspect, pe considerentul lipsei calității procesuale

active a petentei.

A mai arătat că

din conținutul deciziei contestate, nu reiese ce încălcări de lege, regulamente

și reguli profesionale au fost aduse prin activitatea contestatorului - reclamant.

Prin sentința

civilă nr. 1230 din 9 mai 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea reclamantului M.D., în

contradictoriu cu pârâta U.N.P.I.R. ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî

astfel, Instanța de Fond a reținut că în speță este aplicabilă procedura

prevăzută de normele în materie și anume O.G. nr. 79/1999 aprobată prin Legea nr.

505/2002 și O.M.J. 2986/C/1999.

A constatat

prima Instanță că în ceea ce privește criticile vizând nelegalitatea Deciziei nr.

58 din 27 octombrie 2006, astfel cum au fost formulate, susținerile

reclamantului sunt neîntemeiate, întrucât potrivit art. 34 din C.E.P.D.U.,

investigarea disciplinară pornește pe baza unei sesizări scrise și semnate,

întocmită de partea lezată, în speță sesizarea fiind formulată de SC M.S. SA

Galați care a sesizat că prin formularea de concluzii pe baza unei plângeri

penale inexistente (nesemnate) reclamantul administrator judiciar și-a depășit

competența, aducând prejudicii imaginii și prestigiului companiei respective,

societatea comercială menționată având calitate procesuală activă ca persoană

direct interesată;

În ceea ce

privește netemeinicia Deciziei nr. 58/2006, Instanța de Fond a reținut că din

considerentele deciziei C.S.D., rezultă că acesta a făcut o corectă apreciere a

situației de fapt în sensul că fostul director al SC M.S. SA Galați - H.C.B. nu

are calitate procesuală activă, sesizarea fiind formulată de SC M.S. SA Galați

și nu de acesta, iar pe fond, a apreciat corect în raport de înscrisurile de la

Dosarul

nr. 15/2005

al C.S.D., cu raportare la art. 22 din C.E.P.U., individualizând corect

sancțiunea

disciplinară, față de încălcarea principiilor deontologiei

profesionale reținuta în sarcina reclamantului - administrator judiciar și

raportându-se și aspectului că petenta societate nu a

depus dovezi din care să rezulte cuantificarea prejudiciului.

A concluzionat Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, că, în speță, nu sunt întrunite

condițiile art. 1 alin. (1) și ale art.

8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, acțiunea fiind neîntemeiată.

Împotriva

acestei sentințe a declarat recurs reclamantul M.D.

Cererea de

recurs a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 7,8,9 și pe

cele ale art. 304

1

C. proc. civ., iar în motivarea ei, după ce au

fost reiterate motivele invocate și în susținerea plângerii ce a făcut obiectul

dosarului în care s-a pronunțat sentința atacată și după expunerea succesiunii

faptelor și a actelor emise de C.S.D. al U.N.P.R.L., s-a subliniat că soluția

pronunțată de Curtea de Apel București este lipsită de temei legal.

În sprijinul

acestei afirmații, recurentul a arătat că în pofida celor reținute de Instanța

de Fond plângerea penală a SC M.B.G. SA îndreptată împotriva lui H.C.B. este

cât se poate de reală, atât sub aspectul faptelor cât și al temeiului de drept,

fiind irelevantă nesemnarea acesteia de conducerea societății comerciale. De

asemenea, faptul că această plângere penală nu a fost înaintată organelor

competente reprezintă, în opinia recurentului, o problemă colaterală în

condițiile în care faptele expuse în această plângere, menționate în raportul

de expertiză contabilă extrajudiciară din 18 mai 2005, nu au fost contestate de

debitoare și nici de către SC M.S. SA Galați, iar persoana lezată (H.C.B.) nu a

înaintat plângere împotriva contestatorului.

A mai arătat

recurentul că potrivit art. 1169 C. civ. plângerea formulată de SC M.S. SA

Galați trebuia dovedită și că în cauză nu au fost aduse probe de natură a demonstra

lezarea imaginii acestei societăți comerciale.

În fine,

afirmația că recurentul-reclamant a încălcat principiile deontologiei

profesionale nu a fost motivată în fapt și în drept de către Instanța de Fond.

Examinând cauza

prin prisma criticilor aduse de recurent, dar și în virtutea art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține că nu există motive pentru

casarea sau modificarea sentinței atacate.

Recurentul - reclamant

a contestat pe calea contenciosului administrativ Decizia nr. 58 din 27

octombrie 2006 emisă de C.S.D. al U.N.P.R.L. prin care s-a admis sesizarea SC M.S.

SA Galați împotriva reclamantului, aplicându-i-se acestuia sancțiunea

avertismentului scris, cu publicarea sancțiunii în secțiunea VI-a a Tabloului

Uniunii, timp de un an.

În mod corect

și pe baza unui probatoriu atent analizat format din actele care au stat la

baza emiterii Deciziei nr. 58/2006, judecătorul fondului a reținut situația de

fapt și a procedat la încadrarea juridică adecvată, stabilind că nu sunt

întrunite cerințele art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

pentru anularea actului administrativ contestat.

Punctul de

plecare al soluției C.S.D. al U.N.P.R.L. l-a constituit plângerea adresată de

SC M.S. SA Galați prin care s-a sesizat că recurentul - reclamant (reprezentant

legal al SC A.D.G.E. SRL care are calitatea de administrator judiciar al

debitoarei SC M.B.G. SA) a depus în Dosarul nr. 1583/2003 al Tribunalului

București, Raportul de activitate din 18 mai 2005 în care se afirma că există o

plângere penală formulată de debitoare împotriva directorului financiar al SC M.S.

SA Galați – H.C.B.

Fără a-și

depăși atribuțiile, autoritatea emitentă în cauză nu s-a pronunțat asupra

persoanelor care pot semna o plângere penală, apreciind însă că lipsa oricărei

semnături raportată la afirmația existenței unei plângeri penale conturează o

anumită ușurință cu care sunt tratate ca fiind adevărate anumite înscrisuri.

În acest

context, C.S.D. a considerat că reclamantul a încălcat principiile de

deontologie profesională prevăzute în Codul de deontologie etică, mai exact art.

22 din acest cod, potrivit căruia: „toți membrii definiți în conformitate cu art.

2 și art. 3 din Ordonanță [n.n.: O.G. nr. 79/1999 privind organizarea

activităților practicienilor în reorganizare și lichidare] trebuie să se

abțină, chiar în afara exercitării profesiei lor, de la încălcări ale legilor,

regulamentelor și regulilor profesionale și de la orice acțiuni contrare

independenței și onoarei sau care sunt susceptibile să aducă știrbirea

demnității Uniunii și membrilor săi”.

Sesizarea

C.S.D. s-a făcut cu respectarea art. 34 din C.E.P.U., această sesizare fiind

întocmită și înaintată de SC M.S. SA Galați.

Instanța a

apreciat în mod corect că decizia contestată este temeinică și legală, reținând

în esență că depunerea de către recurentul - reclamant a Raportului în care se

face vorbire de existența unei plângeri penale nesemnate de nici o persoană din

partea societății comerciale despre care se afirmă că ar fi formulat-o,

reprezintă o depășire a competențelor pe care le are recurentul, fiind astfel

în mod direct lezate imaginea și prestigiul SC M.S. SA Galați.

Vor fi

înlăturate susținerile recurentului cu privire la irelevanța nesemnării unei

plângeri penale întrucât sunt ignorate în acest mod consecințele pe care o astfel

de plângere penală le-ar avea asupra persoanelor împotriva cărora este

îndreptată, precum și cele că nu au fost respectate dispozițiile art. 1169 C. civ. de către SC M.S. SA Galați atunci când a cerut sancționarea recurentului, în temeiul art.

22 din Codul de etică profesională al U.N.P.R.L.

Față de toate

cele expuse, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de M.D., împotriva sentinței civile nr. 1230 din 9 mai 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 ianuarie 2008.