ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 862/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată Curții de Apel Galați, reclamantul

H.M. a chemat în judecată Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați solicitând

instanței să dispună suspendarea executării actului administrativ emis de autoritatea

pârâtă, respectiv decizia nr. 21 din 27 iunie 2007, privind obligarea sa în solidar

cu SC L. SA Galați la plata sumei de 1.031.066 ROL.

În motivarea cererii de

suspendare, întemeiată pe dispozițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004, reclamantul

a invocat faptul că decizia a cărei suspendare se solicită, nu cuprinde aspecte

reale, că anterior emiterii deciziei pârâta nu i s-a respectat dreptul la apărare.

S-a mai arătat că decizia

pârâtei nu cuprinde motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază.

De asemenea, a pretins

reclamantul că decizia nu este susținută de probe, iar reținerea răspunderii sale

solidare alături de societatea arătată este în contradicție cu dispozițiile legale,

ceea ce justifică necesitatea suspendării executării acestei decizii, până la soluționarea

irevocabilă a contestației formulate împotriva acesteia, pentru a se preîntâmpina

producerea unor pagube iminente.

Prin sentința nr. 93 din

3 septembrie 2007 a Curții de Apel Galați a fost admisă cererea de suspendare formulată.

În motivarea soluției

adoptate, Curtea de Apel a reținut că cererea reclamantului este întemeiată, întrucât

acesta a făcut dovada faptului că a suferit o vătămare, depunând la dosar decizia

a cărei suspendare se solicită. Curtea a constatat îndeplinirea cerințelor art.

15 din Legea nr. 554/2004, motivând că nu există niciun indiciu privind reaua voință

ori existența vreunei legături de cauzalitate dintre activitatea reclamantului și

datoriile acumulate de SC L. SA Galați.

Împotriva acestei hotărâri,

în termen legal a declarat recurs pârâta, invocând motivele de modificare prevăzute

de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și respectiv art. 304

1

C. proc.

civ.

Recurenta-pârâtă a susținut

că hotărârea atacată este nelegală, fiind pronunțată cu aplicarea și interpretarea

greșită a legii, în condițiile în care Curtea de Apel Galați a apreciat că sunt

îndeplinite condițiile pentru suspendarea executării actului contestat numai pentru

că angajarea răspunderii solidare a reclamantului s-a făcut fără a exista vreun

indiciu temeinic al relei-voințe a reclamantului sau al legăturii de cauzalitate

dintre activitatea sa și datoriile bugetare acumulate de SC L. SA Galați.

A mai susținut recurenta

că instanța de fond a prejudecat fondul și, în plus, nu a observat că răspunderea

solidară a fost angajată în temeiul unui act normativ cu caracter special, respectiv

art. 27 alin. (1) lit. b) C. proc. fisc., fiind astfel demonstrată legalitatea,

cel puțin aparentă, a deciziei a cărei suspendare de executare s-a solicitat.

Din actele dosarului a

rezultat, că reclamantul,, în calitate de acționar al debitorului SC L. SA Galați

și al SC M.C. SRL Galați a permis înstrăinarea a două imobile la un preț derizoriu

față de valoarea de piață a acestora, ceea ce a determinat insolvabilitatea debitorului.

În fine, recurenta a mai

arătat că motivarea hotărârii este pur formală deoarece instanța nu a cercetat practic

întrunirea cumulativă a cerințelor cuprinse în dispozițiile art. 14 și 15 din Legea

nr. 554/2004, respectiv nu a verificat în ce măsură a făcut reclamanta dovada cazului

bine justificat și nici a pagubei iminente, nici un fel de probatorii nefiind administrate

pe aceste aspecte.

Recursul este fondat.

Înalta Curte examinând

actele dosarului în raport de prevederile legale incidente, incluzând art. 304

1

C. proc. civ., față de criticile recurentei-pârâte, dar și de apărările reclamantului-intimat,

reține că hotărârea atacată a fost pronunțată cu greșita interpretare a legii, astfel

că se impune modificarea sa, în sensul respingerii ca neîntemeiate a acțiunii reclamantului–intimat,

în considerarea celor în continuare arătate.

Prin decizia nr. 21 din

27 iunie 2007, emisă de pârâta-recurentă Direcția Generală a Finanțelor Publice

Galați a fost stabilită, în temeiul art. 27 din O.G. nr. 92/2003, cu modificările

și completările ulterioare, răspunderea solidară a reclamantului-intimat cu debitorul

SC L. SA Galați, care înregistrează obligații fiscale restante de 1.031.066 ROL,

și care a ajuns în stare de insolvabilitate, reținându-se, în esență, că reclamantul

în calitate de acționar al SC L. SA Galați a contribuit la crearea stării de insolvabilitate

a debitorului.

Potrivit art. 27 C.

proc. fisc. a României (O.G. nr. 92/2003, cu modificări și completări), intitulat

răspunderea solidară, pentru obligațiile de plată restante ale debitorului declarat

insolvabil în condițiile prezentului cod, răspund solidar cu acesta, conform

alin. (1) lit. b), aplicat în cauză de organul fiscal, administratorii, asociații,

acționari și orice ale persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice

debitoare, prin înstrăinarea sau ascunderea cu rea-credință sub orice formă, a bunurilor

mobile proprietatea acesteia.

Instanța de fond, examinând

și încuviințând cererea de suspendare a executării efectelor deciziei nr. 21

din 27 iunie 2007 emisă de autoritatea recurentă, în temeiul art. 14 și 15 din Legea

nr. 554/2004, a reținut ca unic argument împrejurarea că, în mod evident, angajarea

răspunderii solidare a reclamantului s-a făcut fără a exista vreun indiciu temeinic

al relei-voințe sau al legăturii de cauzalitate dintre activitatea sa și datoriile

bugetare acumulate de SC L. SA Galați, ceea ce este de natură a crea reclamantului

o pagubă iminentă în sensul art. 14 din Legea contenciosului administrativ.

Înalta Curte apreciază

că sunt întemeiate criticile recurentei–pârâte, reținând pe de o parte, caracterul

de excepție al operațiunii legale de suspendare a unui act administrativ, iar pe

de alta, constatând că în cauză, reclamantul-intimat, în afara actului contestat,

nu a mai depus la dosar nici un înscris, respectiv nu a dovedit în nici un mod cele

susținute prin acțiunea introductivă, pentru ca instanța să rețină cu temei îndeplinirea

cumulativă a cerințelor impuse de lege pentru a se putea acorda suspendarea executării,

respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă.

Instanța de fond nu a

făcut decât să prezume, contrar ipotezei textului de lege ce a stat la baza angajării

răspunderii solidare, respectiv art. 27 alin. (1) lit. b) din O.G. nr. 92/2003,

că în mod evident nu a existat în cauză reaua credință a reclamantului, acționar

în societatea debitoare declarată insolvabilă, SC L. SA Galați, deși, după cum s-a

arătat răsturnarea ipotezei legale trebuia probată, chiar și numai sumar, în cazul

cererii de suspendare de față, ceea ce însă nu s-a întâmplat.

De altfel, din maniera

în care a fost examinată decizia atacată, după cum corect a remarcat și recurenta,

a rezultat că instanța de fond s-a preocupat mai mult de aspectele de fond ale cauzei,

ceea ce poate echivala cu o prejudecare a acțiunii în anularea actului și nu de

verificarea întrunirii condițiilor impuse de Legea nr. 554/2004 pentru acordarea

suspendării executării.

Cum actul administrativ

se bucură de prezumția de legalitate și de veridicitate, și cum răspunderea solidară

a fost angajată în temeiul unei prevederi exprese C. proc. fisc., și reținând că

în cauză nu au fost prezentate și administrate nici un fel de dovezi care să inducă

măcar o îndoială asupra legalității emiterii actului atacat și care să demonstreze

totodată și paguba iminentă în cazul executării deciziei atacate, Înalta Curte reține

că sunt întemeiate criticile recurentei în sensul că nu s-a probat existența temeiurilor

legale pentru admiterea cererii reclamantului-intimat.

Apreciind așadar că hotărârea

instanței de fond a fost pronunțată cu greșita aplicare și interpretare a legii,

fiind incident motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

urmează ca în temeiul art. 312 C. proc. civ. să fie admis recursul de față, cu consecința

modificării în tot a hotărârii recurate, în sensul respingerii cererii de suspendare

a reclamantului-intimat ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de sesizare

a Curții Constituționale privind excepția de neconstituționalitate a art. 27 C.

proc. fisc. formulată de intimatul-reclamant H.M., ca inadmisibilă.

Admite recursul declarat

de Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați împotriva sentinței nr. 93 din

3 septembrie 2007 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată

și în fond respinge cererea reclamantului H.M. ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 4 martie 2008.