ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1631/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor aflate la dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București, la 20 octombrie

2005, reclamantul G.D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.P.M.B.,

anularea Hotărârii acesteia nr. 15432/698 din 30 septembrie 2005 și obligarea

pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.

În susținerea acțiunii, reclamantul a depus la

dosar, în copie, mai multe înscrisuri, printre care hotărârea contestată, acte

de stare civilă, ale sale și ale părinților săi, decizia de pensionare a mamei sale

G.E., beneficiară, la rândul său, a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000,

și declarația de avere imobiliară rurală lăsată de familia sa în Bulgaria,

arătând că s-a născut la 1 an și 7 luni de la încheierea Tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1940, când părinții îi fuseseră strămutați din Bulgaria în România.

Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat

respingerea acțiunii, arătând că reclamantul nu se încadrează în prevederile

Legii nr. 189/2000, întrucât nu a făcut dovada persecuției etnice la care ar fi

fost supus.

Prin sentința civilă nr. 2104 din 14

decembrie 2005, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, a admis acțiunea și a anulat hotărârea emisă de pârâtă, obligând-o

să-i recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000 și

să-i acorde drepturile compensatorii prevăzute de lege, precum și suma de 550

RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța

această soluție, Instanța de Fond a reținut, în esență, că

reclamantul s-a născut la data de 15 aprilie 1942, în localitatea

Ovidiu, județul Constanța, unde, ca urmare a Tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1940, părinții săi, G.I. și G.S., fuseseră strămutați din Bulgaria.

Recursul declarat împotriva acestei sentințe de

către pârâta C.P.M.B. a fost admis de Înalta Curte de Casație și Justiție care,

prin Decizia nr. 1328 din 18 aprilie 2006, a casat hotărârea atacată, trimițând cauza, spre rejudecare, la aceeași Instanță, pentru lămurirea neconcordanțelor

existente între datele menționate în certificatele de naștere ale părinților

reclamantului.

Rejudecând cauza, în fond, după casare, Curtea

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin

sentința civilă nr. 2089 din 3 octombrie 2006, a admis acțiunea și a anulat hotărârea emisă de pârâtă, obligând-o să-i recunoască

reclamantului calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000, pentru perioada 15

aprilie 1942 - 6 martie 1945, și să-i acorde drepturile legale,

începând cu data de 1 octombrie 2005; de asemenea,

a obligat-o pe pârâtă la plata

către reclamant a sumei de 1100 RON,

reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, Instanța de Fond

a procedat la completarea probatoriului, la dosar fiind depusă declarația

notarială a numitelor Z.M. și R.E., din care rezultă că G.E., astfel cum este

menționat numele acesteia în certificatul său de naștere, este una și aceeași

persoană cu mama reclamantului G.D., G.S., astfel

cum

este menționat numele acesteia în certificatul de naștere al

reclamantului.

Împotriva acestei sentințe, considerând-o

netemeinică și nelegală, a declarat recurs pârâta C.P.M.B., susținând, în

esență, că reclamantul nu poate beneficia de

prevederile Legii nr. 189/2000, atâta

vreme cât s-a născut ulterior

strămutării părinților săi și, deci, nu a fost supus unor persecuții etnice.

Examinând sentința atacată în raport cu

actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum și cu

dispozițiile legale incidente în

cauză,

inclusiv cele ale art. 304 C. proc. civ., Curtea constată că

recursul

este nefondat, după cum se va arăta în continuare.

În conformitate cu dispozițiile art. 1 lit.

c) din O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor

persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6

septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările și

completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază

persoana, cetățean român, care, în perioada sus menționată, a avut de suferit

persecuții etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în

altă localitate.

Din conținutul textului de lege menționat,

rezultă că drepturile

compensatorii se

acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuții în perioada

precizată, fără a se face distincție între persoanele care au fost efectiv

strămutate

ori expulzate în altă localitate și cele care au fost nevoite să trăiască în

refugiu. Prin urmare, legiuitorul a urmărit ca de

aceste drepturi să se bucure toate

persoanele, cetățeni români, care au

avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, în

această categorie intrând, în mod implicit, și

copiii născuți în perioada refugiului, aceștia împărtășind aceeași

situație cu cea a

părinților refugiați, al căror statut l-au dobândit.

În cauză, este necontestat și rezultă din

dovezile administrate că reclamantul s-a născut la data de 15 aprilie 1942, în

localitatea Ovidiu, județul Constanța, unde, ca urmare a Tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1940, părinții săi, G.I. și G.S., fuseseră strămutați din Bulgaria.

Fiind născut în perioada refugiului părinților

săi, intimatul - reclamant a împărtășit situația părinților refugiați,

suportând consecințele morale și materiale ale refugiului care, începând cu

data nașterii sale, s-au răsfrânt și asupra sa, situație față de care, în mod

corect a procedat Instanța de Fond obligând-o pe pârâtă să-i recunoască

reclamantului calitatea de beneficiar al prevederilor O.G. nr. 105/1999 și, în

consecință, să-i acorde acestuia drepturile ce i se cuvin.

Pentru considerentele arătate, recursul va fi

respins ca nefondat, menținându-se sentința criticată, ca fiind temeinică și

legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de C.P.M.B. împotriva

sentinței civile nr. 2089 din 3 octombrie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 martie 2007.