ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7752/2006

Deliberând, în condițiile art.

256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a

reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe

rolul Tribunalului Dolj, secția civilă, la 19 mai

2003, L.G. a solicitat anularea

Dispoziției nr. 5258/2003 a Primăriei

municipiului Craiova și restituirea în natură a

terenului în suprafață de 225 mp situat

în Craiova.

În motivarea cererii s-a arătat că prin contractul de

vânzare-cumpărare

autentificat sub nr. 6302

din 3 iulie 1964 reclamantul și soția sa au cumpărat imobilul

compus din construcție și teren situat în

Craiova.

Prin Decretul nr. 148/1989 al Consiliului de Stat al

RSR s-a dispus exproprierea.

Prin sentința civilă nr. 260

din 29 iunie 2004 Tribunalul Dolj, secția civilă, a

admis contestația, a anulat Dispoziția nr. 5258/2003,

a dispus ca Primăria municipiului Craiova să restituie în natură reclamantului

terenul în suprafață de

193,26 mp situat în

Craiova. A constatat dreptul reclamantului la măsuri reparatorii în echivalent

pentru suprafața ocupată de 31,71 mp.

Pentru a hotărî astfel, prima

instanță a reținut că, așa cum rezultă din raportul

de expertiză efectuat în cauză, din totalul

suprafeței de teren expropriat

reclamantului,

193,29 mp sunt liberi și neafectați de construcții sau alte utilități

publice, diferența de 31, 71 mp fiind ocupată de

carosabilul străzii F.

Apelurile declarate de Consiliul

local Craiova, Prefectura Dolj și D.G.F.P. Dolj,

în calitate de reprezentant al

Statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice, au

fost admise prin decizia civilă

nr. 475 din 14 februarie 2005 pronunțată de Curtea de

Apel Craiova, secția civilă.

Î

n considerentele hotărârii instanței de apel s-a arătat

că prin procesul-verbal

încheiat

la 1 octombrie 2002 de Serviciul Gestiunea Localității și Teritoriului Cadastru

Imobiliar Edilitar s-a confirmat Planul urbanistic zonal, iar terenul în

litigiu este afectat de cauze utilitate publică,

având ca destinație intersecția străzilor

P. cu F. Prin urmare, pentru

acest teren măsurile reparatorii pot fi stabilite numai prin echivalent.

Întrucât reclamantul are

dreptul la despăgubiri bănești, Ministerul Finanțelor

Publice are calitate procesuală pasivă în cauză.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs reclamantul critica, întemeiată în drept pe dispozițiile art.

304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., vizând următoarele aspecte:

Hotărârea este nelegală și

netemeinică deoarece din planul de urbanism zonal

nu rezultă că terenul este

afectat de utilitate publică ci, dimpotrivă, că terenul este

liber, exceptând o mică suprafață ocupată de

str. F.

Acest plan se coroborează cu

raportul de expertiză tehnică din care rezultă că

din suprafața totală de 225 mp

este ocupată numai o porțiune de 31,71 mp de str.

F.

Alipit de terenul recurentului

se află un imobil care a fost restituit în natură.

Analizând hotărârea instanței de apel, în limitele

criticii formulate prin

motivele de recurs

și în raport de dovezile administrate înaintea instanțelor de fond, Î

nalta

Curte a apreciat că recursul nu este întemeiat, pentru următoarele

considerente:

Obiectul litigiului îl constituie terenul în

suprafață de 225 mp situat în

Craiova, pe

care reclamantul l-a solicitat în natură.

Potrivit procesului-verbal înregistrat la Primăria

municipiului Craiova,

Serviciul Gestiunea

Localității și Teritoriului, Cadastrului imobiliar edilitar sub nr.

29481 din 1 octombrie 2002, terenul este

evidențiat în planul urbanistic zonal ca fiind afectat de

cauze de utilitate publică, fiind situat la

intersecția str. P. cu str. F.

Din schița PUZ -ului rezultă că

terenul este situat la intersecția a două străzi,

astfel încât nu pot fi luate în

considerare concluziile din raportul de expertiză, în

contradicție cu declarația de utilitate publică a

terenului aprobată prin Planul urbanistic general.

Având în vedere cele mai sus arătate, Înalta Curte a

apreciat că instanța de

apel a pronunțat o

soluție legală, cu aplicarea și interpretarea corectă a prevederilor

legale incidente, criticile formulate neîntrunind

cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Reclamantul are dreptul numai

la măsuri reparatorii în echivalent, el trebuind să urmeze calea prevăzută de

titlul VII din Legea nr. 247/2005.

Ca atare, în temeiul art. 312

alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins ca

nefondat, cu consecința

rămânerii irevocabile a deciziei date în apel.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de reclamantul L.G. împotriva deciziei civile nr. 475 din 14 februarie

2005 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică

astăzi 3 octombrie 2006.