ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7752/2006

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secția civilă, la 19 mai 2003, L.G. a solicitat anularea Dispoziției nr. 5258/2003 a Primăriei municipiului Craiova și restituirea în natură a terenului în suprafață de 225 mp situat în Craiova. În motivarea cererii s-a arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6302 din 3 iulie 1964 reclamantul și soția sa au cumpărat imobilul compus din construcție și teren situat în Craiova. Prin Decretul nr. 148/1989 al Consiliului de Stat al RSR s-a dispus exproprierea. Prin sentința civilă nr. 260 din 29 iunie 2004 Tribunalul Dolj, secția civilă, a admis contestația, a anulat Dispoziția nr. 5258/2003, a dispus ca Primăria municipiului Craiova să restituie în natură reclamantului terenul în suprafață de 193,26 mp situat în Craiova.

A constatat dreptul reclamantului la măsuri reparatorii în echivalent pentru suprafața ocupată de 31,71 mp. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, așa cum rezultă din raportul de expertiză efectuat în cauză, din totalul suprafeței de teren expropriat reclamantului, 193,29 mp sunt liberi și neafectați de construcții sau alte utilități publice, diferența de 31, 71 mp fiind ocupată de carosabilul străzii F. Apelurile declarate de Consiliul local Craiova, Prefectura Dolj și D.G.F.P. Dolj, în calitate de reprezentant al Statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice, au fost admise prin decizia civilă nr. 475 din 14 februarie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția civilă.

Î n considerentele hotărârii instanței de apel s-a arătat că prin procesul-verbal încheiat la 1 octombrie 2002 de Serviciul Gestiunea Localității și Teritoriului Cadastru Imobiliar Edilitar s-a confirmat Planul urbanistic zonal, iar terenul în litigiu este afectat de cauze utilitate publică, având ca destinație intersecția străzilor P. cu F. Prin urmare, pentru acest teren măsurile reparatorii pot fi stabilite numai prin echivalent. Întrucât reclamantul are dreptul la despăgubiri bănești, Ministerul Finanțelor Publice are calitate procesuală pasivă în cauză. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul critica, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc.

civ., vizând următoarele aspecte: Hotărârea este nelegală și netemeinică deoarece din planul de urbanism zonal nu rezultă că terenul este afectat de utilitate publică ci, dimpotrivă, că terenul este liber, exceptând o mică suprafață ocupată de str. F. Acest plan se coroborează cu raportul de expertiză tehnică din care rezultă că din suprafața totală de 225 mp este ocupată numai o porțiune de 31,71 mp de str. F. Alipit de terenul recurentului se află un imobil care a fost restituit în natură. Analizând hotărârea instanței de apel, în limitele criticii formulate prin motivele de recurs și în raport de dovezile administrate înaintea instanțelor de fond, Î nalta Curte a apreciat că recursul nu este întemeiat, pentru următoarele considerente: Obiectul litigiului îl constituie terenul în suprafață de 225 mp situat în Craiova, pe care reclamantul l-a solicitat în natură.

Potrivit procesului-verbal înregistrat la Primăria municipiului Craiova, Serviciul Gestiunea Localității și Teritoriului, Cadastrului imobiliar edilitar sub nr. 29481 din 1 octombrie 2002, terenul este evidențiat în planul urbanistic zonal ca fiind afectat de cauze de utilitate publică, fiind situat la intersecția str. P. cu str. F. Din schița PUZ -ului rezultă că terenul este situat la intersecția a două străzi, astfel încât nu pot fi luate în considerare concluziile din raportul de expertiză, în contradicție cu declarația de utilitate publică a terenului aprobată prin Planul urbanistic general. Având în vedere cele mai sus arătate, Înalta Curte a apreciat că instanța de apel a pronunțat o soluție legală, cu aplicarea și interpretarea corectă a prevederilor legale incidente, criticile formulate neîntrunind cerințele art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. Reclamantul are dreptul numai la măsuri reparatorii în echivalent, el trebuind să urmeze calea prevăzută de titlul VII din Legea nr. 247/2005. Ca atare, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat, cu consecința rămânerii irevocabile a deciziei date în apel. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul L.G. împotriva deciziei civile nr. 475 din 14 februarie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi 3 octombrie 2006.